Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) Mugur Isărescu a spus, joi, la prezentarea raportului asupra inflației, că nu poate evalua impactul programului guvernamental de restructurare a creditelor – Electorata și că nu judecă în termeni de bine sau rău. Isărescu a precizat că banca centrală a insistat ca această operaţiune să fie opţională.
Citește și: Isărescu: Fiscalitatea, mai împovărătoare decât acum doi ani
„Nu este nimic obligatoriu, cine consideră că-i vine bine să-şi amâne plata de rate un an sau doi va zice că este bine, şi altora nu le bagă nimeni pe cap sau pe gât această reeşalonare a creditului. BNR s-a pronunţat ca acest procedeu să fie voluntar. Se aşează clientul cu banca sa şi negociază. I se dă o oportunitate în plus, o libertate în plus, nu e o schemă obligatorie”, a spus Isărescu, citat de Mediafax.
Guvernatorul BNR a reafirmat că proiectul a fost discutat cu reprezentanţii băncii centrale în contextul negocierilor cu FMI. „Va fi de văzut în momentul în care intră măsura în vigoare câţi dintre clienţii care au datorii faţă de bancă vor dori să aibă o astfel de negociere, câte dintre bănci vor opta. Este greu de spus în momentul în care este opţional şi în care lucrurile diferă de la o bancă la alta, iar clienţii pot opta să aibă această negociere sau să nu se angajeze în ea (…) Dacă un om are 1.000 de lei şi dă 300 de lei, bineînţeles că-i creşte venitul disponibil, că-i creşte consumul. Aici lucrurile sunt foarte clare”, a completat Isărescu.
Citește și: Popa, BNR: Tot mai puține credite în franci elvețieni
Şeful BNR a reafirmat că motivaţia principală a acestei iniţiative a Guvernului nu este reducerea creditelor neperformante, ci stimularea consumului.
Premierul Victor Ponta a declarat joi că operaţiunea de restructurare a creditelor va fi aplicată, probabil, de la 1 iulie, condiţiile fiind cele convenite cu instituţiile financiare internaţionale. Electorata prevede reduceri de impozit, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare, de doi ani. Facilitatea se aplică doar celor ce îndeplinesc cumulativ mai multe cerinţe, printre care aceea de a nu avea întârzieri la plată mai mari de 90 de zile.
Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei – sau echivalentul în lei – a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.
Citește și: Mugur Isărescu nu vrea un leu mai tare
