Rata şomajului s-a cifrat în 2013 la 7,3%, în creştere faţă de anul precedent (7,0%), în pofida cifrelor îmbucurătoare privind creşterea PIB anul trecut, respectiv de 3,5%.
Creşterea economică se dovedeşte a fi pentru români vestea bună ce rămâne fără efecte directe în viaţa lor zilnică. Institutul Naţional de Statistică a anunţat joi o rată a şomajului de 7,3% pentru anul trecut, în creştere cu 0,3% faţă de anul 2012, în pofida creşterii economice estimate la 3,5% din PIB, indicator comunicat de acelaşi Institut de Statistică la începutul acestui an.
Potrivit cercetării statistice AMIGO (forţa de muncă în gospodării), în anul 2013 populaţia activă a României a fost de 9,97 milioane persoane, din care 9,24 milioane persoane ocupate, iar 730.000 de persoane au fost şomeri. Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,4%. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 46,4%. Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 14,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului, de 59,9%.
Numărul maxim de şomeri a fost înregistrat în Dolj (28.229 şomeri), Bucureşti (22.070 şomeri – trebuie ţinut cont şi de numărul ridicat al locuitorilor a acestui oraş), Galaţi (18.817 şomeri), Teleorman (18.664 șomeri) şi Alba (18.557 şomeri). Cele mai puţine persoane fără loc de muncă au fost înregistrate în Ilfov (3.191 şomeri), Tulcea (5.207 şomeri), Giurgiu (5.822 şomeri) şi Timiş (6.463 şomeri).
Indicatori imuni la creşterea economică
Ar fi normal ca dezvoltarea economică să fie observabilă şi în ceea ce priveşte alţi indicatori, precum cererea internă, veniturile populaţiei sau creditele acordate sectorului privat, însă nu este cazul. Indicatorii se află, dimpotrivă, pe o pantă negativă. “Cererea internă nu dă semne de revenire şi nici nu este ajutată de politicile economice. Pentru a menţine ritmul de creştere, România se bazează în continuare pe cererea externă. Veniturile din salarii şi creditele pentru sectorul privat continuă să scadă ca procent din PIB”, spune pe blogul său economistul Florin Cîţu. Evoluţiile nu miră dacă luăm în calcul structura creşterii. „Este clar, creşterea vine dintr-un an agricol bun şi din cererea externă, precum şi din câteva sectoare manufacturiere”, spune economistul. Majorarea PIB din 2013 cu 3,5% a fost calculată prin raportare la situaţia din 2012, an care a fost departe de a fi unul strălucit. „Orice şoc puţin mai mare, peste medie, duce la o evoluţie importantă (a PIB –n.red.)”, explică economistul.