Ponta a licitat deschis posturi pentru liberali. Primul venit pentru un iluzoriu loc de candidat prezidenţial este cel care, ca prim-ministru, „a rezistat“ un mandat în coabitare. Devenise un adevărat mit politic al antibăsescianismului. Acum şi-a regăsit locul care i se cuvine în galeria Antenei 3.
Până săptămâna trecută, nu puţini ar fi fost cei gata să asculte şi să spună mai departe povestea lui „Tăriceanu din lacrimă“. Un liberal. Un domn. Primul martir al regimului Băsescu. Credibilitatea fostului premier liberal care a coabitat cu un preşedinte acuzat de autoritarism este bazată pe un mit care a rezistat, pentru că era şi încă mai este hrănit de ostilitatea faţă de Traian Băsescu. Un singur om putea diminua abrupt aura de credibilitate a lui Tăriceanu: el însuşi. Pentru acesta, urcarea scărilor de la Palatul Victoria spre biroul lui Victor Ponta a fost, de fapt, o coborâre în infernul propriei sale lipse de caracter şi/sau de fler politic. Cu fiecare treaptă, scădea şansa ca mitul politic Tăriceanu să mai fie bun la ceva. Sigur, unii poate vor mai paria pe el. Nu destui pentru o scindare a PNL. Numai cei care refuză să vadă trista evidenţă a unei dezertări la inamicul cu care liberalii tocmai începeau un război politic extrem de dificil. Şi nu începi o carieră de pesedist de succes la 62 de ani. Din fost şi posibil viitor lider, Călin Popescu-Tăriceanu alege să fie pionul altora. Unii se pot întreba dacă nu a fost asta dintotdeauna. Nu ştim dacă este aşa, dar, atunci când mitul politic dispare, asta nu influenţează numai cariera ulterioară a beneficiarului, ci are şi un efect retroactiv. Întregul lui trecut va fi citit sub spectrul momentului care a dus la implozia mitului.
