5.2 C
București
vineri, 15 noiembrie 2024
AcasăSportCum arată schiţa Guvernului Ponta III

Cum arată schiţa Guvernului Ponta III

Liderii USD acţionează pe două planuri. În cel practic, Victor Ponta construieşte un nou Executiv cu UDMR; în planul imaginii, premierul alimentează ideea izolării lui Antonescu în PNL, folosind nemulţumirile lui Tăriceanu.

Negocierile dintre USD şi UDMR sunt în stadiu avansat, lista noului Executiv fiind aproape de finalizare. Cel mai probabil, noul Guvern va avea patru vicepremieri, câte unul pentru fie­care partid din Coaliţie – PSD, UNPR, PC şi UDMR. În paralel cu negocierile cu UDMR, Victor Ponta şi-a găsit timp şi pentru o întâlnire cu fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, care contestă decizia PNL de ieşire de la guvernare. Chiar dacă posturile libera­lilor sunt deja împărţite, Ponta a jucat până la capăt rolul pacificatorului acceptând solicitarea lui Tăriceanu de a păstra USL.

Cum decurg negocierile cu UDMR

Cel mai probabil, UDMR va avea în noul Guvern un post de vicepremier şi două portofolii. Kelemen Hunor urmează să devină vicepremier şi ministru al Culturii, afirmă surse parlamentare. De asemenea, UDMR ar dori să preia Ministerul Mediului, unde ar reveni Attila Korodi. Victor Ponta ar fi oferit UDMR varianta de a prelua Ministerul Comunicaţiilor, în loc de cel al Mediului, dar reprezentanţii Uniunii au refuzat. Preluarea Minis­terului Mediului de către UDMR ar presupune mutarea actualului titular, Rovana Plumb (PSD), în fruntea Ministerului Muncii. Intrarea UDMR în Guvern este esenţială pentru planurile USD, noul Executiv obţinând astfel o majoritate de 318 de voturi, faţă de cele 288 necesare pentru instalare. Fără UDMR, USD s-ar baza pe doar 292 de voturi. De altfel, pentru prima dată, la nivelul declaraţiilor oficiale, liderul UDMR, Klemen Hunor, a dat de înţeles că intrarea la guvernare este preferabilă unei susţineri în Parlament, fără obţinerea de portofolii: “Varianta cea mai bună, cea mai puternică ar fi intrarea la guvernare cu miniştri, că asta îţi dă o forţă mult mai mare în ceea ce priveşte programul tău şi interesele alegătorilor, asigură şi o stabilitate mai mare pentru Guvern”. Rezultatul negocierilor va fi prezentat, sâmbătă, la Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU).

Cum se împart posturile în USD

În paralel, Victor Ponta poartă negoci­eri şi cu PC, care ar dori să primească un minister în plus. Conservatorii îşi vor păstra postul de la Agricultură, deţinut de Daniel Constantin şi pe cel delegat pentru IMM-uri, deţinut de Maria Grapini. Victor Ponta i-a oferit lui Daniel Constantin postul de vicepremier, refuzat de liberali. De asemenea, premierul ar fi dispus să ofere PC postul de ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul. Conservatorii ar fi tentaţi, mai degrabă, de transferul Pădurilor şi Apelor la Agricultură.

Dintre aliaţii PSD, relaţia cea mai simplă pare a fi cea cu UNPR, care are o singură revendicare, acceptată de Ponta: Gabriel Oprea – vicepremier şi ministru de Interne.

Plecarea liberalilor din Guvern, măreşte şi numărul posturilor pe care le vor ocupa social-democraţii. Unul dintre marii câştigători ai plecării PNL pare să fie ministrul Dan Şova, căci este luată în calcul comasarea Marilor Proiecte cu Ministerul Transporturilor, condus anterior de Ramona Mănescu (PNL). O mişcare similară este preconizată la Ministerul Economiei, care ar urma să preia Departamentul pentru Energie. Noua structură va fi condusă de Constantin Niţă. O altă schimbare ar fi crearea unui singur portofoliu rezultat din absorbirea în Ministerul Finanţelor a strucuturii care revenea ministrului delegat pentru Buget. Postul îi va reveni lui Liviu Voinea.

Cazanciuc, contestat de baroni

PSD ar urma să preia şi Ministerul Sănătăţii, după demisia lui Eugen Nicolăescu. În calcul pentru acest post intră Vasile Cepoi, care a mai ocupat funcţia în Guvernul Ponta 1. Postul ar fi dorit şi de actualul ministru al Tinere­tului, Nicolae Bănicioiu, variantă în care portofoliul lui Bănicioiu ar urma să fie preluat de Mihai Sturzu. În PSD a fost pronunţat şi numele lui Raed Arafat, dar acesta a fost numit recent secretar de stat în MAI şi ar fi complicat, din punct de vedere al imaginii, să revină la Sănătate. Pe de altă parte, unii dintre baronii locali vor să profite de restructurarea Guvernului pentru a ridica în Comitetul Executiv de săptămâna viitoare problema înlocuirii ministrului Justiţiei, Ro­bert Cazanciuc. Acesta este considerat prea puţin flexibil în ceea ce priveşte problema incompatibilităţilor. Cazanciuc este, însă, susţinut de premierul Victor Ponta.

În PSD se discută şi despre identificarea unui nou ministru al Comunicaţiilor după ce actualul titular, Dan Nica, a decis, deja, să candideze pentru Parlamentul European.

Până la stabilirea listei finale a Guvernului, Executivul s-a reunit, ieri, în şedinţă, în noua formulă în care posturile de ministru eliberate de PNL sunt ocupate, interimar, de către miniştrii PSD. Şedinţa de guvern, programată iniţial pentru ora 12.00, a fost amânată pentru ora 16.00, până când decretele de numire a miniştrilor interimari pe posturile eliberate de PNL au fost semnate de preşedintele Traian Băsescu şi publicate în Monitorul Oficial. Pentru posturile de ministru eliberate de PNL, miniştrii interimari sunt: Dan Şova – Transporturi, Nicu Bănicioiu – Sănătate, Robert Cazanciuc – Relaţia cu Parlamentul, Rovana Plumb – Ape, Doina Pană – Muncă, Mihnea Costoiu – Cultură, Titus Corlăţean – Românii de Pretutindeni. Liderii PNL au adoptat, marţi seară, o rezoluţie privind ieşirea liberalilor de la guvernare.

NEGOCIERI

Ce se întâmplă la Senat?

Surse din USD susţin că PSD ar dori să preia şi şefia Senatului, ocupată, în prezent, de Crin Antonescu. Chiar dacă în declaraţiile oficiale, social-democraţii declară contrariul, poziţia a făcut obiectul negocierii. PSD consideră că postul revine PC, dar social-democraţii îl vor ­revendica în schimbul postului de vicepremier ­ocupat de Daniel Constantin şi a unui ­portofoliu în plus.

Care vor fi priorităţile economice post-USL?

În strategia fiscal-bugetară pentru 2014-2016 se menţiona diferenţierea cotelor de impozit pe venit. Se introduceau 3 cote – de 8, 12, 16% – pe grile de venit, cu deductibilităţi fiscale. Victor Ponta a precizat apoi că noile cote privesc angajaţii cu venituri mici, nu şi companiile, că măsura făcea parte din strategia convenită cu liberalii anterior şi nu există un termen clar pentru ­implementarea sa. Din aceeaşi Strategie fiscal-bugetară făcea parte însă şi ­reducerea CAS cu minimum 5% din vara lui 2014; rămâne de văzut dacă va mai fi loc pentru amândouă după ruperea USL.

„Un guvern condus de socialişti ar putea fi mai predispus spre experimente fiscale“, se arată într-un raport ING Bank difuzat miercuri clienţilor corporate şi preluat de HotNews.

Odată ce PNL a ieşit din arcul guvernamental, PSD nu mai este ­motivat să respecte angajamentele de ­stimulare economică, prevăzute în programul de guvernare, crede Ludovic ­Orban: „Măsurile nu au fost adoptate atât timp cât eram noi prezenţi la ­guvernare. Reducerea TVA cu 5% era în acest program de guvernare, reducerea CAS cu 5% la fel, scutirea de impozit pe profitul reinvestit era şi ea în program. PSD a încercat ­sistematic să introducă impozitul progresiv, au făcut tot felul de simulări cu oficialii FMI. Cota unică, în opinia Delegaţiei permanente a partidului nostru, este nenegociabilă“.

Într-adevăr, programul de guvernare al USL conţinea măsuri de restructurare economică, chiar dacă în practică au fost puse foarte puţine.

Erau prevăzute: reducerea generală a impozitării, lărgirea bazei de impozitare, simplificarea sistemului de taxe, creşterea colectării veniturilor bugetare, reducerea evaziunii fiscale. Din toate aceste măsuri, au fost puse în practică doar cele referitoare la lărgirea bazei de impozitare (introducerea taxei pe stâlp şi contribuţiile de asigurări de sănătate impuse la veniturile din chirii). Programul mai prevedea în mod generos: reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale, scutirea de impozitare, pe o perioadă de 5 ani, a dividendelor reinvestite în utilaje şi echipamente tehnologice, simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători, reducerea TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%.

Este de aşteptat ca măsuri prevăzute în programul de guvernare pe perioada 2013-2016, cum ar fi identificarea zăcămintelor exploatabile din şisturi bituminoase, dar care au fost primite cu rezervă de PNL, să fie promovate cu insistenţă de PSD, odată ce fostul aliat a părăsit alianţa de guvernare. Aceeaşi situaţie va fi întâlnită, probabil, şi în privinţa exploatării aurifere de la Roşia Montană. Totuşi, o coaliţie care include şi UDMR va complica lucrurile, ştiut ­fiind faptul că maghiarii s-au opus constant exploatării.

Tăriceanu se desprinde de PNL şi se agaţă de USD

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a demisionat, ieri, din PNL, pe fondul unor informaţii neoficiale potrivit cărora ar putea să înfiinţeze o nouă formaţiune care să se afilieze la USD.

Demisia s-a produs după ce Tăriceanu s-a întâlnit cu Victor Ponta, fără a avea mandat de negociere de la PNL. Tăriceanu a lansat, ieri, un apel către Crin Antonescu să revină asupra deciziei de a părăsi USL, el precizând că ieri dimineaţă a avut o discuţie cu Victor Ponta, care l-ar fi asigurat că doreşte continuarea USL “în actuala formă”. „Dragă Crin, dacă tu nu-ţi vei asuma această responsabilitate, atunci o voi face eu. Îi voi cere primului ministru Victor Ponta să-şi menţină toate angajamentele luate în cadrul USL, faţă de PNL, respectiv menţinerea tuturor poziţiilor în structurile centrale şi locale, listele comune la Parlamentul European, cât şi un lucru foarte important, susţinerea unui candidat liberal la Preşedinţia României”, a fost mesajul direct al lui Tăriceanu.

După anunţ, acesta s-a întâlnit la Guvern cu Victor Ponta, concluzia fiind că premierul a fost de acord cu propunerile sale. În paralel, purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, a declarat că Tăriceanu nu are mandat pentru a discuta cu Ponta, în numele PNL, iar acţiunea se înscrie în afara deciziei partidului. Ieri după-amiază, Tăriceanu a anunţat că şi-a dat demisia din PNL, justificând acest pas prin refuzul lui Crin Antonescu de a accepta propunerile sale: „De dimineaţă ­i-am dat un telefon (preşedintelui PNL, Crin Antonescu – n.r.) în sensul celor declarate, să accepte reluarea discuţiilor cu primul ministru, în sensul continuării USL. Răspunsul său a fost unul negativ”.

L-a sunat pe Antonescu de la Ponta

Spre seară, Antonescu a replicat, ironic, dezvăluind că Tăriceanu se afla în biroul lui Victor Ponta la momentul discuţiei: “M-a sunat din biroul domnului Ponta, spunându-mi că este în biroul domnului Ponta. I-am spus că, dacă am ceva de discutat cu domnul Ponta sau domnul Ponta cu mine, o putem face direct. Dacă domnia sa are ceva de discutat cu mine sau eu cu domnia sa, îl rog să-mi dea întâlnire oricând şi oriunde, dar nu din biroul domnului Ponta, pentru că o asemenea situaţie de jenă nu am parcurs de 24 de ani de când fac politică”. Surse parlamentare afirmau că Tăriceanu ar beneficia de sprijinul lui Victor Ponta pentru a lansa o formaţiune de dreapta, care să facă parte din USD. Unul dintre scenarii ar viza un Partid Socialist Liberal, marcă înregistrată de conservatorul Codrin Scutaru, încă din octombrie 2013.

Deocamdată, mişcarea lui Tăriceanu nu pare să fi avut susţinere printre liberali. El a fost criticat nu doar de unii vicepreşedinţi, ci şi de adversarii lui Crin Antonescu din PNL, precum ­Ludovic Orban.

Încotro merge Tăriceanu?

Singurul lider liberal important care şi-a anunţat sprijinul pentru Tăriceanu a fost vicepreşedintele Radu Stroe: „Mă solidarizez cu ieşirea domnului Tăriceanu de astăzi, convingerea mea intimă este că trebuia făcut acest lucru pentru că toţi aleşii locali ai PNL, tot activul de partid al PNL trebuie să ştie de direcţia în care mergem.”. Tăriceanu ar mai beneficia de susţinerea unor liberali precum Daniel Chiţoiu sau Andrei Gerea, recent debarcaţi din Guvern. Primele manifestări instituţionale ale taberei anti-Antonescu s-au produs, ieri, când şeful ANAF, Gelu Diaconu, a refuzat să îşi dea demisia din funcţie, la fel cum au procedat colegii săi din PNL. Gelu Diaconu este un apropiat al fostului ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu şi al şefului ASF, Dan Radu Ruşanu.

De asemenea, doi secretari de stat liberali au participat, ieri, la şedinţa de Guvern. Este vorba de Stejărel Olaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe la Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi Dan Manolescu, numit secretar de stat în Finanţe la propunerea PNL. Ulterior, Antonescu a precizat că Stejărel Olaru a avut avizul său pentru a-şi continua proiectele în Guvern.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă