În competiţia pentru titlul de capitală europeană se mai află Aradul, Iaşiul, Craiova şi Sfântu Gheorghe.
Competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, care va reveni unui oraş românesc în anul 2021, a căpătat aspecte hilare. De această dată, protagonistele sunt Clujul, capitala Transilvaniei, şi Timişoara, capitala Banatului. Dacă Clujul, care a obţinut deja statutul de Capitală Europeană a Tineretului pentru anul 2015, a intrat prima în această competiţie, Timişoara a intrat cu mare întârziere în cursă, iar acum încearcă să recupereze timpul pierdut. Din păcate pentru Timişoara, cele mai multe idei sunt copiate la scară de 1:1 din ceea ce a făcut deja Clujul. ”România liberă” a realizat o scurtă analiză comparativă a demersurilor făcute de echipele care gestionează candidaturile celor două oraşe la titlul de Capitală Culturală Europeană.
Strategia copy/paste
De exemplu, în 13-15 noiembrie 2012, Clujul a organizat o dezbatere pe tema ”Capitale Culturale Europene 2020+. Etapele călătoriei”, la care a invitat o serie de experţi străini, care să împărtăşească echipei din Cluj din experienţa acumulată de alte oraşe care au deţinut acest statut. În data de 22 noiembrie 2013, deci la un an distanţă, Timişoara a organizat dezbaterea ”Împărtăşind experienţele Capitalelor Culturale Europene”, Suprinzător, sau poate nu, echipa din Timişoara a invitat experţi străini ca să comunice experienţele unor comunităţi care au avut statutul de capitală culturală europeană.
Apoi, în data de 25 iunie 2013, Clujul a lansat un site de promovare a candidatului oraşului, site realizat în limbile română, engleză, maghiară, germană şi franceză. În anul 2014, şi Timişoara a lansat un site de promovare, însă doar în limbile română şi engleză. Un al treilea exemplu. În data de 29 iulie 2013, Asociaţia Cluj Capitală Culturală Europeană 2021 a lansat un proiect de comunicare comunitară prin artă, sub genericul ”Cultura transformă oraşul”.
În 15 ianuarie 2014, adică la o jumătate de an, şi echipa care gestionează candidatura Timişoarei a lansat o campanie asemănătoare: ”Cultura uneşte comunitatea”, care mizează, la fel ca şi în cazul Clujului, pe comunicarea rolului social al artei şi culturii. În al patrulea rând, în iunie 2013, echipa de la Cluj a prezentat concluziile unei cercetări sociologice cu titlul ”Atitudini şi percepţii cu privire la candidatura oraşului la titlul de capitală culturală europeană”. După câteva luni, şi echipa de la Timişoara a realizat un studiu sociologic. Tema este copiată la indigo: ”Studiu sociologic privind impactul candidaturii Timişoarei la titlul de capitală culturală europeană asupra locuitorilor”.
În al cincilea rând, în octombrie 2012, echipa de la Cluj-Napoca a lansat un program prin intermediul căruia diferite personalităţi culturale de talie europeană erau invitate să devină ambasadori ai oraşului candidat la titlul de capitală culturală europeană. Primul ambasador al Clujului, desemnat chiar în noiembrie 2012, a fost Simona Noja, fosta prim-balerina a Operei de Stat din Viena şi actuală directoare a şcolii de balet a operei vieneze. În aprilie 2013, programul ambasadorilor a fost copiat de Timişoara, iar primul ambasador a fost desemnat Anton Braun. Un exemplu şi mai flagrant de plagiat a fost reprezentat de modul în care echipele care gestionează candidaturile celor două oraşe au înţeles să atragă sprijinul politicienilor.
În data de 25 noiembrie 2013, echipa de la Cluj a semnat un acord cu reprezentanţii tuturor partidelor politice, prin care aceştia îşi asuma susţinerea candidaturii oraşului la titlul de Capitală Culturală Europeană. Echipa de la Timişoara a ”confiscat” ideea şi un acord similar a fost semnat în data de 22 ianuarie 2014, prin care liderii partidelor timişorene susţin candidatura capitalei Banatului la titlul de capitală culturală europeană. Oraşe precum Aradul, Iaşiul sau Craiova au încercat să îşi imagineze metode proprii de promovare a candidaturii acestor comunităţi la titlul de capitală culturală europeană, în timp ce Timişoara a preferat să se inspire ”la greu” din strategia Clujului.
Aradul îşi constituie asociaţia
La Arad a avut loc ieri o primă întâlnire între primarul Gheorghe Falcă, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad, Adrian Ţolea, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi consilieri în vederea constituirii unei asociaţii care să sprijine demersurile făcute de municipalitate în vederea câştigării titulaturii de Capitala Culturală Europeană în anul 2021. Asociaţia cu caracter cultural va coopta, în cel mai scurt timp, mai mulţi membri fondatori, persoane juridice şi persoane fizice, apoi va fi constituit un board, un consiliu director şi unul de execuţie.
„Sperăm să putem finaliza săptămâna viitoare cooptarea noilor membri ai asociaţiei, care va avea un rol deosebit de important în susţinerea demersurilor pe care noi, arădenii, le vom face pentru a intra în competiţia la care vor participa mai multe oraşe din România. Odată făcut acest pas, suntem siguri că în următoarea lună, vom putea înfiinţa această asociaţie culturală. Ulterior, asociaţia va face toate demersurile pentru a parcurge etapele prin care oraşul Arad va putea intra în posesia acestui onorant titlul: va pregăti dosarul de candidatură, care va fi depus anul viitor, în vederea nominalizării oraşului”, a declarat Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad.
Pentru acest an este prevăzut un buget de 1 miliard de lei vechi. În contextul pregătirilor pentru depunerea candidaturii, Aradul va găzdui la începutul lunii viitoare un eveniment cultural cu participare internaţională. „Resurse şi politici culturale” va avea loc în perioada 4-5 martie 2014 şi va constitui un bun prilej pentru oamenii de cultură şi managerii culturali arădeni de a se întâlni cu alţi profesionişti din domeniu. Timp de două zile, prin intermediul unor prezentări, studii de caz şi ateliere, vor putea fi identificate idei şi direcţii pentru marketingul şi managementul cultural ale Aradului.
BENEFICII
Avantaje enorme
Competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană este dură pentru că acea comunitate care primeşte acest titlu are parte de beneficii însemnate. ”Este cea mai mare şansă pentru comunitatea voastră din următorii 500 de ani”, le-a spus clujenilor unul dintre coordonatorii programului Ruhr-Essen Capitală Culturală Europeană. Oraşul care primeşte acest prestigios titlu are o vizibilitate aparte, la nivel internaţional. De asemenea, turismul cunoaşte un impuls deosebit, iar în economia locală pot fi atrase fonduri europene directe în valoare de până la 500 de milioane de euro. Singurul oraş din România care a primit titlul de capitală culturală a fost Sibiul, care a avut acest statut în anul 2007.
