1440: Ia naştere Confederaţia Prusacă
1431: A început procesul Ioanei d’Arc
1613: Adunarea naţională îl desemnează în unanimitate Ţar pe Mihail I, domnia acestuia marcând începutul dinastiei Romanov în Rusia
1808: Trupele ţariste trec graniţa, fără vreo declaraţie prealabilă de război, şi pătrund în Suedia, ajungând la Abborfors (estul Finladei), moment ce marcheaza începutul Războiului Finlandez, în urma căruia Suedia pierde în favoarea Rusiei partea de est a teritoriului său (Finlanda de astăzi). Finlanda va rămâne parte a Imperiului Ţarist şi apoi teritoriu cu situaţie neclară în timpul revoluţiei bolşevice din Rusia până ce, în decembrie 1917, îşi va declara independenţa.
1842: John Greenough obtine primul patent american pentru masina de cusut
1848: Apare, la Londra, Manifestul Partidului Comunist, redactat de Karl Marx şi Friedrich Engels
Manifestul Partidului comunist a fost publicat anonim pe 21 februarie (după alte surse pe 24) la Londra, în limba germană, şi reprezenta programul partidului aşa cum fusese agreat la căpatul unei controverse, ce a durat un an, referitoare la obiectivele şi metodele emancipării proletariatului.
Atribuit lui Karl Marx şi Friedrich Engels, stilul redactării aparţine celui dintâi, în mare parte sub influenţa ideilor celui de-al doilea. Contrar mistificărilor istoriografiei marxiste, cei doi prieteni erau, folosind sintagma caragialescă „iluştri anonimi”, iar textul nu este susceptibil de a fi avut nici măcar cea mai mică influenţă asupra cursului oricăreia dintre cele două revoluţii a căror desfăşurare urma un program de idei deja stabilit.
Cariera Manifestului Comunist este, mai curând, un fapt postum lui Marx şi Engels. Dacă astăzi este privit ca unul dintre textele istorice cu cel mai semnificativ impact, acest lucru se întâmplă în primul rând datorită revoluţiei bolşevice din 1917, a cărui sursă ideologică a fost.
În amplul material Actualitatea unui produs stricat, publicat în 2008 în paginile Romania liberă de Nicolae Drăguşin, puteţi afla mai multe despre marxism, marxologie, definiţia omului şi sociologia religiei, precum şi felul în care Manifestul Partidului Comunist a schimbat natura socialismului, consacrând „caracterul aşa-zis ştiinţific al socialismului marxist faţă de utopismul socialiştilor de la acea dată (Proudhon, Fourier, Sain Simon)” (romanialibera.ro, 17 aprilie 2008).
Citeşte şi: Traditie, ideologie, opresiune
Samizdatul: lupta pentru libertate
1878: Este publicată prima carte de telefon din SUA, la New Haven (Connecticut)
1907: Intră în vigoare Legea pentru organizarea Marinei Comerciale
1916: Primul Razboi Mondial – incepe batalia de la Verdun (Franţa), soldată cu aproximativ 1 milion de victime si care s-a încheiat prin respingerea definitivă, de către armata franceză, a atacurilor germane (18 decembrie 1916)
1919: Este asasinat socialistul german Kurt Eisner, moartea sa având drept consecinţă înfiinţarea Republicii Sovietice Bavareze şi fuga parlamentului şi guvernului german de la Munchen
1921: Adunarea Constituantă georgiana adoptă prima constituţie a Republicii Democrate Georgia
1941: C.I.C. Brătianu, preşedintele PNL, transmite generalului Antonescu, printr-o scrisoare, recomandarea de a nu angaja România exclusiv de partea Germaniei, ci să lase deschisă şi o altă posibilitate de orientare externă.
„Nu putem face politică de aventură şi nu trebuie să construim pe o singură ipoteză. Rezultatul războiului este cel puţin îndoios. România a putut să-şi menţină existenţa tocmai printr-un joc de basculă între marile puteri. Ea trebuie, pe cât posibil, să nu se angajeze prea mult, pentru a-şi menaja viitorul”.
Citeşte şi: Constantin (Dinu) I.C. Bratianu si lumea Bratienilor
1941: Guvernul maghiar emite Ordonanţa nr. 1440/1941 prin care este anulată în nord-estul Transilvaniei reforma agrară românească din 1921, precum şi toate toate achiziţiile făcute de români în perioada 1918-1940. Acest act a venit ca urmare a ocupării părţii de nord-est a Transilvaniei de către Ungaria horthystă, consecinţă directă a Dictatului de la Viena din august 1940, act impus sub forma unui „arbitraj” de către Germania Nazistă şi Italia fascistă şi prin care România a fost silită să cedeze aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei
1945: Cel de-al Doilea Război Mondial – avioanele japoneze tip kamikaze scufundă nava de escortă americană USS Bismarck Sea şi provoacă stricăciuni vasului USS Saratoga
1947: Edwin Land face prima demonstraţie a aparatului foto instant, eveniment ce a avut loc în cadrul unei întâlniri la New York a Societăţii Optice din America
1947: Consiliul de Miniştri hotăraşte proclamarea lui Iosif V. Stalin cetăţean de onoare al României
1948: Are loc Congresul de unificare a Partidului Comunist Român şi a Partidului Social Democrat, în urma căreia este creat Partidul Muncitoresc Român, avandu-l secretar general al Comitetului Central pe Gheorghe Gheorghiu-Dej
1952: Guvernul britanic condus de Winston Churchill decide eliminarea cărţilor de identitate în Marea Britanie, pentru a îi „elibera pe oameni”
Pe 21 ianuarie 2011, toate cărţile de identitate au fost desfiinţate
1960: Liderul cubanez Fidel Castro a naţionalizat tote firmele în Cuba
1965: Malcolm X este asasinat la Audubon Ballroom din New York de membrii grupării „Nation of Islam”
1972: Vizita istorică a lui Richard Nixon în Republica Populară Chineză, într-o încercare de normalizare a relaţiilor dintre cele două ţări, devenind astfel primul preşedinte american care vizita statul comunist
1972: Naveta spaţială fără echipaj Luna 20 aselenizeaza
1973: Un avion de vânătoare israelian doboară deasupra Deşertului Sinai zborul comercial 114 operat de Libia, atac ce a dus la moartea a 108 persoane
1972: Lansarea romanului „Marele singuratic”, de Marin Preda
1974: Este adoptată o nouă constituţie a Iugoslaviei, prin care provinciile autonome Kosovo şi Voivodina au primit drepturi republicane, iar Iosip Broz Tito a fost ales preşedinte al Iugoslaviei pe viaţă
1975: Scandalul Watergate – John N. Mitchell, fost Procuror General al SUA, precum şi foştii asistenţi la Casa Albă H. R. Haldeman şi John Ehrlichman sunt condamnaţi la închisoare
1995: Balonul manevrat de Steve Fossett aterizează la Leader, în provincia Saskatchewan din Canada, devenind astfel primul om ce a reuşit o călătorie peste Oceanul Pacific într-un balon cu un singur om la bord
NAŞTERI CELEBRE
1397: Isabela a Portugaliei, Ducesă de Burgundia (d. 1471)
1728: Ţarul Petru al III-lea al Rusiei, soţul Ecaterinei cea Mare (d. 1762)
1794: Antonio López de Santa Anna, preşedinte mexican (d. 1876)
1805: Timotei Cipariu, filolog şi lingvist român (d. 1887)
Unul dintre iluştrii savanţi români din secolul XIX, azi aproape uitat, este Timotei Cipariu. El a fost supranumit ”părintele filologiei române”. Însă Timotei Cipariu nu a fost tipul cercetătorului care stă şi scrie în bibliotecă. El şi-a asumat şi o implicare profundă în destinul poporului român. Prieten cu Avram Iancu, cu Alexandru Papiu – Ilarian, cu Simion Bărnuţiu, cu George Bariţiu sau cu August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu a fost unul dintre liderii revoluţionarilor români de la 1848 – 1849 din Transilvania.
Citeşte şi: „Parintele filologiei romane” a luptat umar la umar cu Avram Iancu
1817: José Zorrilla, dramaturg spaniol (d. 1893)
1860: Karel Matěj Čapek-Chod, scriitor şi jurnalist ceh (d. 1927)
1864: Virgil Oniţiu, prozator, publicist român (d. 1915)
1865: Anton Bacalbaşa, ziarist, prozator român (d. 1899)
1866: August von Wassermann, medic şi bacteriolog german (d. 1925)
1885: Sacha Guitry, actor, regizor, scriitor francez de origine rusă (d. 1957)
1893: Andrés Segovia, chitarist spaniol (d. 1987)
1903: Anaïs Nin, scriitoare americană de origine franceză (d. 1977)
1911: Szilárd Bogdánffy, episcop romano-catolic, deţinut politic (d. 1953, închisoarea Aiud)
În anul 1949 Szilárd Bogdánffy a fost hirotonit episcop în clandestinitate, de către Nunţiul Apostolic în România, Patrick Gerald O’Hara. În acelaşi an, Szilard Bogdanffy a fost arestat. După ce a trecut prin temniţele de la Oradea, Jilava, Sighetu Marmaţiei şi Capul Midia, a fost dus în închisoarea din Aiud, unde nu a supravieţuit decât o lună. În anul 1953, episcopul romano-catolic s-a stins din această lume. Colegii săi de suferinţă îşi amintesc despre el că era blând şi generos. Suferinţele din închisoare au şters orice graniţă etnică, iar episcopul a avut deopotrivă grijă de românii şi de maghiarii cu care a împărţit martiriul.
Citeşte şi: Un ardelean beatificat de Vatican
Citeşte şi: Apostolii închisorilor
1924: Robert Mugabe, preşedinte al Zimbabwe
1933: Nina Simone, cântăreaţă americană (d. 2003)
1937: Regele Harald al V-lea al Norvegiei
1961: Constantin Lăcătuşu, alpinist român
DECESE CELEBRE
1677: Baruch Spinoza, filosof evreu olandez (n. 1632)
Evreu sefard prin naştere, cu origini portugheze (se numeau Espinosa), dintr-o familie nevoită să părăsească Peninsula Iberică în urma decretului de la Alhambra, Spinoza se naşte la Amsterdam, în cartierul Jodenbuurt, ca fiu al unui negustor cu destul succes în afaceri. Şi-a pierdut mama la 6 ani.
A avut parte de o educaţie tradiţională religioasă, dar a avut şansa unui dascăl deschis şi spre cunoştinţele laice, ce avea prieteni precum Grotius sau Rembrandt. A fost, pe rând, negustor, profesor, filozof, optician, şlefuitor de lentile. A avut o viaţă sentimentală agitată şi a reuşit să fie excomunicat pentru ideile sale, după ce i se oferiseră bani ca să-şi păstreze ideile pentru sine, mai ales că exista temerea unor noi persecuţii în comunitate, sub acuzaţii de ateism. A reuşit să-i supere nu doar pe rabini, ci şi pe protestanţii din oraş, aşa că a fost nevoit să se mute din oraş.
A fost, se pare, şi uşor procesoman. S-a judecat pe moştenire cu sora sa, pentru ca după ce a câştigat procesul să-i lase, de bunăvoie, cea mai mare parte a averii surorii sale. A umblat prin tribunale şi pentru a-şi scăpa întreprinderea comercială de faliment, după moartea tatălui său şi izbucnirea războiului anglo-olandez, care a afectat serios afacerea.
A refuzat orice fel de onoruri şi distincţii, chiar când devenise un cărturar cunoscut şi căutat şi a trăit modest, ca optician şi şlefuitor de lentile. A şi murit, probabil, din caza prafului inhalat, de tuberculoza.
În istoria filozofiei rămâne prin „Etica” sa. Alexander Craigie, profesorul de logică din nuvela „Tigrii albaştri” de Broges, recită cele opt definiţii şi şapte axiome ale Eticii pentru a ieşi din şocul provocat de descoperirea pietrelor magice.
1824: Eugène de Beauharnais, fiul primei soţii a lui Napoleon, Josephine (n. 1781)
1846: Împăratul Ninkō al Japoniei (d. 1800)
1904 – A încetat din viaţă pictorul Sava Henţia; participant la Războiul de Independenţă (1877-1878), a pictat, ca veritabil corespondent de război, numeroase scene de campanie (n. 1 februarie 1848)
1912: Émile Lemoine, matematician francez (n. 1840)
1926: Heike Kamerlingh Onnes, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel (n. 1853)
1938: George Ellery Hale, astronom american, inventatorul spectroheliografului (n. 1891)
1941: Frederick Banting, medic canadian, laureat al Premiului Nobel (n. 1891)
1958: Duncan Edwards, fotbalist englez (n. 1936)
1972: Georgi Adamovici, poet rus (n. 1892)
1984: Mihail Şolohov, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1905)
1991: Margot Fonteyn, balerină şi coregrafă britanică (n. 1919)
