Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va discuta, joi, în şedinţa de plen, despre amendamentele privind revizuirea Constituţiei care au legătură cu activitatea judecătorilor şi a procurorilor, relatează Mediafax.
„La începutul şedinţei, cel mai probabil, va fi suplimentată ordinea de zi cu un punct care se referă la amendamentele privind revizuirea Constituţiei”, au precizat reprezentanţii instituţiei.
Citeşte şi: Antonescu: Preşedintele îşi păstrează toate puterile şi în noua Constituţie
Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, marţi, un amendament propus de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), care prevede că arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, fiind dispusă după punerea în mişcare a acţiunii penale.
De asemenea, au fost adoptate o serie de amendamente prin care se precizează că interceptările se pot face numai în cursul procesului penal, fiind eliminat textul care oferea procurorului dispunerea măsurii 48 de ore.
Tot în şedinţa de joi a plenului CSM va discutat Raportul anticorupţie dat publicităţii luni de Comisia Europeană.
Citeşte şi: Noua Constituţie: Interceptările pot fi făcute doar în cursul procesului
Conform primului raport anticorupţie pentru toate statele membre, corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt.
Documentul remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost „inconsistentă”.
„În România, atât corupţia la scară mică, cât şi corupţia politică continuă să fie o problemă semnificativă. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte urmărirea penală a cazurilor de corupţie, voinţa politică de a aborda problema corupţiei şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă”, se arată în raport.
În cadrul raportului, Comisia Europeană sugerează României „să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice”.
Totodată, CE recomandă României să elaboreze coduri de conduită cuprinzătoare pentru persoanele alese în funcţii publice şi să asigure aplicarea „unor sancţiuni eficace pentru a descuraja actele de corupţie”.
O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau controlate de stat. În plus, Comisia sugerează atât creşterea eficacităţii în ceea ce priveşte prevenirea şi depistarea conflictelor de interese în rândul funcţionarilor publici, cât şi consolidarea sistemului de garanţii în domeniul alocării fondurilor publice şi aplicarea unor strategii pentru reducerea corupţiei din domeniul sănătăţii.
Acesta este primul raport anticorupţie care analizează situaţia din fiecare stat membru, realizat de Executivul european.
Împreună cu raportul, Comisia Europeană prezintă două ample sondaje de opinie. Potrivit acestora, mai mult de trei sferturi din cetăţenii europeni şi 93% din români sunt de acord că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în ţara lor de origine. 25% din români – ceea ce reprezintă al doilea cel mai mare procent din UE – au declarat că le-a fost cerut „în mod explicit sau tacit” să dea mită în decursul ultimului an, în comparaţie cu media europeană de 4%.
