Decizia Curții Constituționale care dezincriminează conflictul de interese în mediul privat afectează lupta anticorupție, deoarece, de multe ori, conflictele de interese sunt legate concomitent atât de mediul privat, cât și de cel public, spun specialiștii.
Între cei favorizați de decizia CCR de marți, se află Victor Ponta, suspectat de trei infracțiuni de conflict de interese, și Radu Mazăre, fost primar al municipiului Constanța.
Pentru a explica în limbaj comun consecințele deciziei CCR, specialiștii au ales pentru România liberă dosarul PONTA – suspiciuni de săvârșire a trei infracțiuni de conflict de interese.
Ponta este suspectat de DNA de faptul că a primit contracte de asistență juridică de la prietenul său Dan Șova ( dosarul Turceni-Rovinari), iar când a ajuns premier, l-a răsplătit pe Șova cu funcția de ministru.
Citește și: Famiglia Ponta se clatină. Prietenul Ghiţă a dat o mână de ajutor
Această răsplătire a lui Șova ar reprezenta conflictul de interese care pornește de la un contract între doi privați – Casa de Avocatură „Șova și Asociații” și Cabinetul individual „Victor Viorel Ponta” -, relație contractuală care a avut, ulterior, urmări în mediul public. Adică, odată ajuns premier, Ponta l-a numit pe Șova ministru.
Decizia CCR are consecințe atât in mediul privat, cât și în mediul public, dezincriminând faptele de conflict de interese atunci cand functionarul favorizeaza o persoana cu care s-a aflat anterior in relatii comerciale.
Mai există și alte consecințe generate de aceeași decizia CCR. Și anume se creează dificultăți organelor de urmarire penală pentru că va afecta mai multe dosare în care erau cercetați funcționari publici care au atribuit contracte unor firme în care fuseseră anterior acționari sau au numit în functii publice persoane cu care se aflaseră anterior in relatii comerciale.
În această categorie avem infracțiunile de conflict de interese puse în sarcina lui Radu Mazăre, spre exemplu.
Mazăre a fost asociat la mai multe firme din care a ieșit după ce a fost ales primar. Însă, multe contracte ale Primăriei Constanța au fost câștigate de firmele la care anterior a fost patron. În plus, tot Mazăre, înainte de a fi primar, a avut asociați sau relații contractuale cu diverse firme pe care, după ce a ajuns primar, le-a ajutat să câștige contracte publice, spun specialiștii.
Prin decizia CCR astfel de fapte NU mai pot fi pedepsite.
Expresia „raporturi comercale” distruge conflictul de interese care poate îmbogăți firme de famiglie
„Ca efect al deciziei Curtii Constitutionale, asemenea fapte ies din sfera ilicitului penal, ceea ce poate da naștere unor situatii inechitabile” spun specialiștii.
Astfel, „fapta de a atribui un contract unei societăți la care funcționarul a fost angajat constituie infracțiune, dar fapta de a atribui un contract unei societăți, la care a avut calitatea de asociat ori actioner, NU mai este incriminata, deși este evident că în această situație pericolul social este si mai GRAV” mai spun specialiștii.
Argumentul CCR cu privire la „caracterul imprevizibil al notiunii de raporturi comerciale” este surprinzător, având în vedere că aceasta noțiune este folosită de mult timp în legislație si in literatura juridica si nu a ridicat probleme de interpretare.
Spre exemplu, conflictul de interes a fost incriminat în această modalitate încă din anul 2006, iar Codul de Procedura Fiscală folosește încă din anul 2003 exact notiunea de „raporturi comerciale” ( art 27 alin.3), mai spun specialiștii pentru RL.
Faptul că o expresie nu e definită de legislație nu înseamnă că aceasta e imprevizibil, având in vedere ca interpretarea termenilor reprezinta o atributie esențială a judecatorului.
Tratatele de drept comercial definesc notiunea de „drept comercial” ( „raporturi comercale”) într-o modalitate care ușureaza interpretarea acesteia de către organele judiciare, iar până în acest moment în practică nu a fost ridicată o asemenea problemă pe care a găsit-o CCR.
Comunicatul CCR:
În ziua de 6 octombrie 2015, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.301 alin.(1) şi art.308 alin.(1) din Codul penal.
Dispoziţiile criticate au următorul cuprins: Art.301 alin.(1) din Codul penal: „(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
Art.308 alin.(1) din Codul penal: „(1) Dispoziţiile art. 289-292, 295, 297-301 şi 304 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”
În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art.301 alin.(1) din Codul penal este neconstituţională. Curtea a reţinut că noţiunea de „raport comercial” nu mai este expres definită prin legislaţia în vigoare, împrejurare ce lipseşte de claritate şi previzibilitate sintagma cuprinsă în norma penală şi care este de natură a împiedica determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese. Această lipsă de claritate şi previzibilitate a sintagmei „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art.301 alin.(1) din Codul penal contravine principiului legalităţii incriminării, prevăzut la art.1 din Codul penal şi la art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi, în consecinţă, dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi libertăţii individuale, drept fundamental prevăzut de art.23 din Constituţie.
De asemenea, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor art.308 alin.(1) din Codul penal cu raportare la art.301 din Codul penal este neconstituţională.
Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, Curtea a reţinut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancţionarea penală a funcţionarului public care, în mod conştient şi deliberat, îşi satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice, şi, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita persoanelor care exercită o funcţie publică sau care prestează un serviciu public.
Aşa fiind, Curtea a apreciat că incriminarea conflictului de interese în mediul privat nu poate fi justificată, întrucât valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracţiunii de conflict de interese o constituie asigurarea corectitudinii şi integrităţii exercitării atribuţiilor de către funcţionarul public astfel cum acesta este definit la art.175 din Codul penal.
Prin urmare, incriminarea, prin dispoziţiile art.308 alin.(1) din Codul penal, a infracţiunii de conflict de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art.41 alin.(1) şi art.45 din Constituţie.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv, Judecătoria Pătârlagele – Secţia penală.”