”România şi Bulgaria sunt singurele ţări ale UE care sunt monitorizate în ceea ce priveşte nivelul corupţiei, prin intermediul Mecanimului de Cooperare şi Verificare. Asta nu înseamnă că în UE există zone libere de corupţie. UE pierde anual 120 de miliarde din cauza corupţiei”, a declarat luni, Cecilia Malmstrom, comisar european pentru Afaceri Interne, prezentând primul raport al Executivului comunitar privind corupţia în UE.
Citeşte şi: Comisia Europeană: România, atenţie la conflictul de interese şi la cum este cheltuit banul public!
Aceasta a arătat că multe companii fac afaceri bune utilizând politicieni sau funcţionari publici corupţi, dar majoritatea firmelor se plâng că nu pot face afaceri şi pierd sume mari de bani din această cauză. Principala problemă – modul în care se obţin contratele prin achiziţiile publice.
Grupurile de crimă organizată utilizează corupţia ca un instrument pentru spălarea banilor, a spus Malmstrom. Comisarul european a arătat că nu există o legislaţie comună la nivelul UE în ceea ce priveşte combaterea corupţiei.
93% dintre români consideră corupţia principala problemă
Românii consideră că nivelul corupţiei a atins o cotă ridicată. Astfel, 93% dintre conaţionalii noştri, care au răspuns chestionarului pentru cel mai recent Eurobarometru privind corupţia din statele membre ale UE, au confirmat acest lucru. Paradoxal, la capitolul percepţie în ceea ce priveşte nivelulul corupţiei, România este depăşită de Grecia (99% dintre respondenţi), Italia (97%), Cehia, Lituania şi Spania (95%) şi Croaţia (94%).
25% dintre români susţin că trebuie să dea mită pentru a obţine anumite servicii, arată Eurobarometrul. În schimb nici un britanic nu consideră că acest lucru este necesar pentru a beneficia de servicii oferite de instituţiile statului.
Citeşte şi: Soţia ministrului de Finanţe implicată în aranjamentele murdare ale lui Carabulea
Conform sondajului publicat luni de Comisia Europeană 77% dintre cetăţenii UE consideră că problemele încep la nivel local, iar 80% că acestea afectează instituţiile la nivel naţional. Însă, 70% dintre participanţii la sondaj susţin că şi instituţiile europene sunt afectate de corupţie.
Cetăţenii comunitari spun că mita şi abuzul de putere caracterizează instituţiile şi serviciile publice.
81% dintre europeni fac o legătură în ceea ce priveşte nivelul ridicat al corupţiei între politicieni şi oamenii de afaceri. Lipsa de acţiune a oamenilor politici este considerată o problemă importantă de către cetăţenii comunitari chestionaţi. Aceştia spun că lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte modul în care este cheltuit banul public constituie un factor care predispune la corupţie. De asemenea, europenii sunt de părere că felul în care sunt finanţate partidele politice este lipsit de transparenţă.
Ministerul Justiţiei din România apreciază abordarea Comisiei Europene de a prezenta Raportul Anticorupţie pentru toate cele 28 de state membre şi angajamentul pentru combaterea acestui fenomen care afectează deopotrivă statele membre şi care determină necesitatea unei abordări comune la nivel european pentru toate statele membre.
„Acest exerciţiu are ca scop principal partajarea de bune practici în domeniul politicilor anti-corupţie şi consolidarea încrederii la nivelul tuturor statele membre. După cum a rezultat şi din document, intenţia Comisiei Europene nu este de a face clasificări, în condiţiile în care apare cu claritate că fenomenul afectează toate SM UE, ci de a oferi o privire generală asupra măsurilor, cadrului legislativ şi instituţiilor la nivelul fiecărui SM în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea acestui fenomen”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.
În ceea ce priveşte România, raportul consemnează continuitatea rezultatelor instituţiilor cheie anticorupţie, potrivit MJ.
„Guvernul, aşa cum se arată inclusiv în Raportul MCV, a sprijinit financiar şi cu resurse umane activitatea instituţiilor implicate în lupta anticorupţie. Este, de asemenea, important de subliniat, că raportul reiterează utilitatea şi eficienţa politicilor şi acţiunilor întreprinse de România de-a lungul anilor în materie de combaterea corupţiei, fapt care a condus la obţinerea de rezultate pozitive, apreciate de către Comisie.Totodată, din perspectivă legislativă, România a atins obiectivul adoptării unei legislaţii anticorupţie adecvate, etapa actuală fiind cea de aplicare şi de consolidare a practicilor, cu accent pe interpretări unitare şi previzibile, care să elimine vulnerabilitatea la corupţie”, potrivit ministerului.
Poziţia Guvernului şi a Ministerului Justiţiei rămâne cea de profund angajament pentru politicile şi obiectivele vizate, atât de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cât şi de cele din actualul raport. România are un instrument cuprinzător, Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2012-2015, care accentuează componenta de prevenire a corupţiei în sectorul public. În perioada următoare vom examina aspectele deficitare menţionate în raportul general anticorupţie, pentru a vedea cum pot fi integrate în SNA. Considerăm că mecanismul de peer-review stabilit de SNA are capacitatea de a asigura o reală comparabilitate şi competitivitate între instituţiile publice, putând astfel contribui la soluţionarea unora dintre aspectele menţionate în raport.
Ministerul Justiţiei priveşte acest exerciţiu cu realism pe linia continuării eforturilor de prevenire şi combatere a corupţiei, dar şi cu echilibru şi obiectivitate, în condiţiile în care multe dintre provocările semnalate sunt împărtăşite şi de alte State Membre.
Autorităţile susţin că vor respecta toate recomandările Comisiei Europene.
„Sunt multe aspecte pozitive semnalate în raportul pe fond, care ar fi putut fi preluate, de asemenea, în concluziile raportării individuale, la fel cum s-a procedat şi cu o serie de alte State Membre, care se confruntă cu dificultăţi similare celor din România.
Fără a pune în nici un fel în discuţie angajamentul nostru de a continua eficient şi deschis să răspundem tuturor recomandărilor Comisiei, vom promova, în acelaşi timp, ca şi până acum, importanţa unei abordări nediscriminatorii, echilibrate şi proporţionale în raport cu toate Statele Membre”, conchide Ministerul Justiţiei.
