Proiecţia filmului de animaţie cult „Misiunea Spaţială Delta” (1984), pentru care Rodion G.A., pionier al muzicii electronice în România, a recompus coloana sonoră, va avea loc luni, la Palatul Bozar din Bruxelles, în cadrul Festivalului Europalia.
În 1984, mai mulţi muzicieni români au fost invitaţi să trimită demo-uri pentru coloana sonoră a filmului de animaţie SF avangardist „Misiunea Spaţială Delta”, regizat de Victor Antonescu şi Mircea Toia. Printre cei care au trimis înregistrări a fost şi artistul de muzică rock Rodion Ladislau Roşca. Respinsă de producătorii filmului, propunerea sa a rămas necunoscută publicului până când casa de discuri britanică Strut Records a decis să o lanseze în 2014.
La sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80, Rodion Ladislau Roşca şi grupul său au inventat o muzică electronică hibrid, influenţată de rock psihedelic şi progresiv. După decenii în care a stat în umbră, muzica lui Rodion Ladislau Roşca se bucură în sfârşit de recunoaşterea internaţională pe care o merită.
Cătălin Rogojinaru, coordonatorul proiectului, susţine că „muzica pe care Rodion o propunea publicului anilor ’70 era una experimentală, inovatoare, chiar unică în lume pentru coordonatele temporale în care a fost produsă, fapt ce l-a transformat pe Rodion într-un vizionar”.
Organizatorii festivalului Europalia i-au propus lui Rodion G.A. să-şi finalizeze munca începută în 1984. Cu ocazia Europalia România, filmul „Misiune Spaţială Delta” va fi proiectat pentru prima dată cu noua coloană sonoră. Documentarul „Imagini din vis/Dream Images” (2016), pe care regizorul şi producătorul Sorin Luca i l-a dedicat, va precede această proiecţie.
Acţiunea filmului „Misiune Spaţială Delta” are loc în anul 3084, când oamenii au populat spaţiul interplanetar, încă plin de secrete. Proiectul Delta, condus de un creier electronic extrem de puternic, porneşte o misiune de cercetare într-o galaxie recent descoperită.
„Mi-a plăcut muzica de mic, iar când am început să dau concerte mama a fost foarte fericită. Mergea la vecini să le spună: «Îl dă pe băiatul meu la Top 10 de la ora 17.00». Atât de fericită era. După ce a murit, n-am mai putut cânta. Când luam chitara în mână o vedeam pe mamă că se bucură”, începe să povestească Rodion Ladislau Roşca în filmul documentar „Imagini din vis”, în regia lui Sorin Luca, producător Cătălin F. Cristuţiu.
„Înainte de înfiinţarea formaţiei-revelaţie a anilor ‘70-’80 – grupul Rodion G.A. – îmi înregistram pe bandă de magnetofon ideile muzicale pentru a nu le uita. Cu timpul, am înregistrat în paralel partea vocală şi efectele, procedeu numit supraimprimare, rezultând în final o piesă în care erau tobe, chitară armonie, chitară solo, bas, efecte speciale şi multe voci. Am devenit astfel primul om orchestră din România, iar piesele muzicale sunt şi acum înregistrate, în bună stare, pe benzile de magnetofon originale drept mărturie. Am alcătuit grupul Rodion G.A. din nevoia de a-mi prezenta muzica pe scenă, live”, spune artistul.
De-a lungul carierei sale, piesele sale muzicale au ocupat locul 1 în topurile revistelor Flacăra, Săptămâna, Tribuna , Cronica, Orizont, Viaţa studenţească. „A cânta la sintetizator nu înseamnă că faci muzică electronică”, mai spune Rodion Ladislau Roşca, subliind că „muzica electronică este cea a viitorului”.
Extrem de cunoscut în anii comunismului, Rodion Ladislau Roşca spune că acest fapt l-a ajutat să nu intre în conflict cu autorităţile.
„În anii comunismului, viaţa mea a fost un coşmar din cauza aversiunii regimului faţă de moda de tip occidental şi decadent, mă refer aici la băieţii care purtau părul lung. Nu am avut conflicte cu autorităţile, deoarece melodiile în general erau instrumentale, sau aveau versuri ale unor poeţi români. În acelaşi timp, eram apreciat de Comitetul pentru Educaţie Socialistă datorită celebrităţii în rândul ascultătorilor şi a criticilor care lăudau originalitatea creaţiilor mele”, precizează el.
Sound-ul amplu, bogat în elemente, diversitatea şi efectele deosebite şi originale sunt factorii care-i caracterizează muzica. Nu-şi propune să abordeze diverse teme, mai spune el. „Prioritatea mea rămâne muzica. Nu îmi place să fac muzică la comandă, deoarece mă extenuează psihic. «Misiunea Spaţială Delta» a fost o experienţă unică şi benefică, dar obositoare”, mărturiseşte Roşca. „Eu nu sunt modest şi îmi cunosc valoarea. În multe articole am fost numit îmblânzitorul de sunete sau inventatorul de sunete, datorită folosirii benzilor de magnetofon în producerea unor sunete unice pentru acele vremuri. „Sunetele secolului XXI sunt fabuloase şi absolut revoluţionare. Prin diversitatea incredibilă fac ca muzica de astăzi să fie atractivă, curată. În general, fac muzica pentru diverse stări sufleteşti, dar combin şi diverse genuri”, a mărturisit Rodion Ladislau Roşca.
Rodion Ladislav Roşca (născut în 1953) a ajuns pe locul 1 în Top 5 al Televiziunii Române, realizat de Petre Magdin. A compus muzică pentru piesa de teatru „Arma secretă a lui Arhimede”, de Virgil Andrei Vita, pentru filmele „Misiune Spaţială Delta”, de Victor Antonescu şi Mircea Toia, şi „Mondo Umano”, de Ioan Grigorescu. Muzica sa a fost folosită pentru generice de emisiuni TV.
Prima piesă transmisă la Radio Cluj în 1978 – „Moment” – a atras atenţia ascultătorilor prin sound-ul amplu, unic şi original, urcând pe locul 1 în Top 10 al celor mai bune formaţii din ţară. Avea efecte electronice unice, deşi Rodion G.A. nu dispunea de sintetizatoare la acea vreme. A continuat, şi-a construit singur aparate care sunau ca sintetizatoarele şi şi-a construit generator de ecou cu bandă folosind magnetofoane. A câştigat trofeul „Ancora de Aur” de la Mangalia, Marele premiu al juriului de la Buzău, Cântarea României.
A compus muzica pentru filmul care i-a fost dedicat, documentarul „Imagini din Vis”, de Sorin Luca, care a obţinut Marele Premiu al Festivalului Docuart 2016.
După decesul mamei sale în aprilie 1989, Rodion Roşca s-a retras din activitate şi a revenit la compoziţie după 27 de ani.
