Cafeneaua este parlamentul poporului” spunea Balzac amintind despre rolul social al localurilor. Dezbateri politice, probleme existenลฃiale, pasiuni incendiare sau taclale obiลnuite, toate sunt mult mai savuroase în spaลฃiul public al cafenelelor sau al restaurantelor.
Restaurante rafinate
Proprietarii de restaurante se întreceau în a deschide cele mai confortabile ลi elegante localuri pentru ca lumea bunฤ a Clujului sฤ se simtฤ ca la Paris sau la Viena. Încฤ de la intrarea în Cluj, lumea era poftitฤ sฤ ia masa într-un restaurant primitor. Restaurantul gฤrii nu era unul cu pretenลฃii, dar reuลea cel mai bine sฤ ofere gฤzduire ลi confort pentru ca omul care se deplasa afarฤ din oraล sau care tocmai sosea în urbea de pe Someล sฤ se poatฤ bucura de o porลฃie caldฤ de mâncare ลi de un pahar cu vin. Mai cunoscut era Restaurantul Bufniลฃa, frecventat printre alลฃii ลi de filosoful Lucian Blaga. În perioada interbelicฤ, în acest local a luat masa celebrul aviator american Charles Lindberg, primul care a strฤbฤtut Oceanul Atlantic fฤrฤ escalฤ, iar pentru a rฤsplฤti onoarea de a fi cinat acolo, proprietarul restaurantului a decis ca unul dintre saloanele „Bufniลฃei” sฤ-i poarte numele. Restaurantele New York, Racz, Savoy, Ursus sau Varga erau amenajate dupฤ cele mai alese gusturi, iar cramele din subsoluri adฤposteau vinuri ลi bฤuturi fine care fฤceau deliciul clientelei. Multe dintre restaurante aveau numele proprietarului, iar ideea cฤ pleci la Nagy, Brânzaล, Gabor sau Darvas sunฤ ca plecarea la un prieten apropiat. Restaurantele cu meniu fix, mult mai ieftine, erau o alternativฤ pentru cei cu buget redus.
Schimbare de atitudine ลi în rândul localurilor
În prima perioadฤ comunistฤ, restaurantele au devenit populare din toate punctele de vedere. Ospฤtฤrii ieftine, bufete cu nume predestinate (Cireลoaia, Jiul, Ciocanul) ลi restaurantele fฤrฤ mari pretenลฃii (Azuga, Pescฤruล, Vânฤtorul) au luat locul vechilor localuri boeme. La mijlocul anilor ‚60, Clujul a revenit la eleganลฃa restaurantelor de altฤdatฤ, având orchestrฤ proprie personal calificat ลi stilat. În acest tip de restaurante nu se serveau mici sau bere, publicul care solicita acest tip de meniu fiind clientela bufetelor. În restaurantele cu pretenลฃii aveau loc dese prezentฤri de preparate ลi bฤuturi sub forma unor expoziลฃii cu vânzare. Brigฤzile de servire erau îmbrฤcare dupฤ standarde europene cu smoching, papion ลi mฤnuลi albe.
Cofetฤriile ลi plฤcerile dulci
Una dintre cele mai cunoscute ลi elegante cofetฤrii din Cluj era Cofetฤria Verde, deschisฤ la începutul secolului ลi care a rezistat pânฤ de curând. Preparatele proaspete deosebit de gustoase se gฤseau la orice orฤ din zi alฤturi de o cafea de bunฤ calitate ลi coniac sau lichior. Cofetฤria Primฤvara, singura care avea ลi o grฤdinฤ de varฤ, a fost prima din Cluj în care s-a servit oranjadฤ la sondฤ, care se consuma cu paiul. Cele mai diversificate sortimente de îngheลฃatฤ înecate în friลcฤ erau bucuria micilor consumatori. O altฤ cofetฤrie unde îลi duceau veacul scriitori, filosofi, oameni de artฤ ลi culturฤ era Cofetฤria Tineretului, mai cunoscutฤ sub apelativul de „Arizona”. Fiind în apropierea redacลฃiilor revistelor literare clujene ลi a Uniunii Scriitorilor, deลi modestฤ ca aspect ลi servire, era locul frecventat de cele mai strฤlucite minลฃi ale oraลului.
Cafeneaua, locul care transformฤ omul de rând în filosof, comentator sportiv sau expert în politicฤ
Centrul Clujului a fost animat de lumea boemฤ care cฤuta nu doar o desfฤtare a simลฃurilor, ci ลi bucuria intelectualฤ de a dezbate ลi împฤrtฤลi idei. Citirea presei ลi examinarea chestiunilor zilei se fฤceau cu mare aplomb în faลฃa unei ceลti de cafeaลi a unor interlocutori capabili sฤ susลฃinฤ idei sau sฤ critice noile decizii ale conducฤtorilor.
Cafenelele New York ลi Metropol atrฤgeau oamenii de culturฤ ai vremii, fiind considerate cele mai propice locuri pentru discuลฃii elevate ลi problematici efervescente. Lumea cafenelelor nu este însฤ numai o lume a criticilor avizaลฃi, ci ลi a omului de rând care dezbate la fel de pasional probleme mici sau mari, dar este dovedit cฤ punerea în comun a mai multor informaลฃii ลi puncte de vedere care pornesc de la o idee au dus de cele mai multe ori la soluลฃionarea problemei ลi la o stare de bine a celor care s-au întâlnit. Omul ca fiinลฃฤ socialฤ a adoptat cafeneaua ca mediu ideal pentru a se întâlni cu semenii sฤi ลi se spune cฤ marile probleme ale lumii se pun la cale în astfel de întâlniri conviviale. Localurile au fost inima care a pulsat viaลฃa boemฤ în urbea de pe malul Someลului.