Lipsa precipitaลฃiilor sub formฤ de ninsoare, specificฤ acestei perioade a anului, nu afecteazฤ momentan culturile agricole constฤnลฃene, însฤ pe termen lung acest lucru ar duce la neplฤceri pentru fermieri, dar ลi pentru constฤnลฃeni, nevoiลฃi în aceastฤ situaลฃie de a plฤti mai scump alimentele. Directorul Direcลฃiei pentru Agriculturฤ ลi Dezvoltare Ruralฤ de pe plan local, Boris Parpalฤ, spune cฤ ceaลฃa înregistratฤ în ultimul timp la Constanลฃa a salvat într-un fel ogoarele. „Noi stฤm bine pentru cฤ a fost perioada aceasta de câteva sฤptฤmâni de ceaลฃฤ care a pฤstrat umezeala, deci nu a fost un îngheลฃ ca sฤ spunem cฤ avem probleme. Toate culturile aratฤ foarte bine ลi în special mฤ bucur cฤ în partea de Nord a judeลฃului, acolo unde de multฤ vreme sunt probleme cu seceta, culturile aratฤ foarte bine. Agricultorii sunt mulลฃumiลฃi”, este de pฤrere managerul.
Cu alte cuvinte, temperaturile înregistrate în aceste zile la Constanลฃa nu ar afecta pฤmântul deoarece nu vorbim totuลi despre grade Celsius extrem de ridicate astfel încât sฤ înmugureascฤ pomii. Suprafeลฃele însฤmânลฃate cu orz, grâu ลi rapiลฃฤ nu ridicฤ semne de îngrijorare ลi sunt la adฤpost. În caz de îngheลฃ, rapiลฃa ar fi cea mai afectatฤ, însฤ agricultorii sunt pregฤtiลฃi sฤ dea cu îngrฤลฤmânt ลi cu substanลฃe speciale.
Cum am stat în 2013?
Directorul constฤnลฃean mai spune cฤ anul trecut judeลฃul Constanลฃa a fost foarte puลฃin deficitar la dezvoltarea culturilor agricole deoarece s-au înregistrat precipitaลฃii consistente. Mai mult decât atât, a existat chiar un moment în care nu s-a putut recolta porumbul deoarece a tot plouat. „Producลฃia la porumb ลi la floarea soarelui a fost foarte bunฤ, de aceea a ลi scฤzut puลฃin preลฃul pentru cฤ au fost producลฃii destul de mari, comparativ cu 2012”, a spus acesta. În 2013, judeลฃul Constanลฃa a stat cel mai bine la producลฃia de grâu, iar cultura de orz s-a dublat faลฃฤ de 2012.
Direcลฃia Agricolฤ –ce a fost ลi ce mai este
Dacฤ pe câmp situaลฃia e roz, nu acelaลi lucru se poate spune la capitolul subvenลฃii ลi resursa umanฤ la nivelul Direcลฃiilor Judeลฃene de Agriculturฤ. În primul rând cerinลฃa pentru motorinฤ este acutฤ. „Fitosanitarul are de fฤcut controale pe teren, cel puลฃin cu dฤunฤtorii, ลi aici întâmpinฤm probleme. Nu avem destulฤ motorinฤ sฤ plece maลinile în inspecลฃii în teritoriu. Probleme sunt apoi cu funcลฃionarii. Posturile s-au restrâns ลi avem un numฤr foarte mic de funcลฃionari ceea ce nu este bine pentru cฤ suntem într-un efectiv de 28 de funcลฃionari la Direcลฃia Agricolฤ, de la 130 de funcลฃionari”, a mai spus Parpalฤ. Scฤderea numฤrului de funcลฃionari s-a produs în ultimii doi-trei ani, iar acum instituลฃia se bazeazฤ pe relaลฃia foarte bunฤ cu fermierii ลi crecฤtorii de animale din judeลฃ pentru aflarea la timp a datelor statistice. „În momentul în care aveam funcลฃionari -inspectori în teritoriu, în fiecare localitate, atunci informaลฃia era mult mai uลor de aflat. Acum trebuie sฤ ne rugฤm de fermieri ลi de crescฤtorii de animale sฤ ne dea numฤr de efectiv pentru a transmite situaลฃia la Ministerul Agriculturii”, a menลฃionat directorul. În plus, nu existฤ subvenลฃii de oferit agricultorilor, pe suprafeลฃele agricole sunt vechile subvenลฃii, de 156 euro la hectar. O veste bunฤ ar fi cฤ din ce în ce mai mulลฃi agricultori ลi-au putut procura singuri utilajele pentru câmp, cu bani europeni, prin accesarea de fonduri prin proiecte specifice.
O altฤ problemฤ care stฤ nerezolvatฤ de mult timp se referฤ la sistemul de irigaลฃii din judeลฃ. „Sistemul de irigaลฃii de a fost preluat de cฤtre Consiliul Judeลฃean ลi acum se lucreazฤ la un proiect-pilot, proiect creat de CJ ลi de S.C. RAJA. S.A. S-a fฤcut o comisie la nivelul CJ ลi acum se preiau toate activele. La fiecare pompฤ de irigare nu mai existฤ nimic, nici un motor sau coloanฤ. Vor fi niลte ลฃevi din plastic mai mari ลi la fiecare asociaลฃie de udฤtori, acolo unde trebuie sฤ se irige, se vor monta apometre ลi se va plฤti cu apometrul. Va ajunge apa la fiecare beneficiar ลi cât consumฤ atât plฤtesc”, a mai spus managerul. O problemฤ în curs de rezolvare îi are în vedere pe deลฃinฤtorii de solarii, distruse în trecut de viscol. Adresele acestora au fost trimise prin Direcลฃia Agricolฤ la Ministerul Agriculturii ลi se aลteaptฤ despฤgubiri materiale.