Într-o răsturnare de situaţie spectaculoasă premierul Turciei a lăsat să se înţeleagă că este dispus să accepte rejudecarea unuia dintre cele mai mari procese din Turcia, aşa-numita afacere Ergenekon în care sute de oameni, în special foşti militari, au fost condamnaţi pentru că ar fi complotat ca să-l răstoarne de la putere.
Confruntat cu acuzaţii grave de corupţie aduse guvernului său, această reconsiderare pare să fie o tentativă din partea lui Erdogan de a se alia cu armata împotriva magistraţilor şi poliţiei.
Anunţul privind posibila rejudecare a cazului Ergenekon nu a fost făcută de Erdogan personal, ci de Metin Feyzioglu, preşedintele Uniunii Asociaţiilor Barourilor din Turcia, după o întâlnire cu prim-ministrul turc. Potrivit lui Feyzioglu, Erdogan „a primit pozitiv şi cu multă căldură” propunerea de rejudecare şi chiar i-a cerut ministrului Justiţiei să lucreze îndeaproape cu Baroul pentru a explora posibilităţile de rejudecare a cazului. Important este că rejudecarea va fi făcută de curţi penale ordinare, nu de curţi speciale, cum a fost cazul prima oară. Aceasta este una dintre cele mai spectaculoase răsturnări de atitudine a lui Erdogan din cariera sa politică.
Afacerea Ergenekon a fost cea mai mare operaţiune a grupului islamist al lui Erdogan de a supune armata şi de a o scoate definitiv din jocul Puterii din Turcia. 500 de oameni au fost puşi sub acuzare şi 300 au fost condamnaţi pentru apartenenţă la o „organizaţie teroristă” care ar fi organizat un complot pentru a răsturna de la putere guvernul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) condus de Erdogan. Printre cei condamnaţi s-au numărat fostul şef al armatei turce, precum şi numeroşi ofiţeri de rang înalt. Anunţându-şi dispoziţia de accepta rejudecarea, Erdogan dă semnalul armatei că doreşte reconcilierea şi o alianţă împotriva a ceea ce el a numit „complotul magistraţilor împotriva Turciei” pe principiul „duşmanul duşmanului meu este prietenul meu”.
Cea mai nouă „conspiraţie“
Cu două săptămâni în urmă, poliţia turcă a arestat, din ordinul magistraţilor, mai mulţi apropiaţi ai lui Erdogan printre care trei fii de miniştri sub acuzaţia de corupţie. Prim-ministrul a fost nevoit să remanieze guvernul, dar nu încetează să denunţe de atunci o „conspiraţie împotriva Turciei” de către forţe „aflate în străinătate”. Aceste „forţe” sunt reprezentate de organizaţia condusă de clericul islamist Fethullah Gülen din Pennsylvania, care include o reţea de afaceri, şcoli şi media extrem de puternică şi de influentă în Turcia şi care, se pare, este foarte bine reprezentată în Poliţia şi Justiţia turce.
Erdogan a reluat sâmbătă acuzaţiile când a declarat într-un discurs televizat că „ceea ce au vrut să facă este o tentativă de asasinat împotriva voinţei naţionale”. E i-a atacat în special pe magistraţii care instrumentează o anchetă de corupţie ce a condus la arestările de pe 17 decembrie. „S-a încercat să se facă o lovitură de natură judiciară în Turcia (…). Însă noi ne-am opus acestei operaţiuni, acestui complot din 17 decembrie, care are drept ţinte viitorul şi stabilitatea ţării noastre”, a continuat el. „Nu vom permite ca viitorul Turciei să fie umbrit”, a spus el, promiţând să continue pe calea reformelor democratice, unde prin „reforme democratice” se înţelege procesul de islamizare treptată a Turciei declanşat de AKP.
Acum, reprezentanţii militarilor condamnaţi au depus o plângere prin care cere rejudecarea cazului Ergenekon în baza acuzaţiilor aduse magistraţilor de premier că ar face parte dintr-o conspiraţie, ceea ce desigur ridică întrebări asupra corectitudinii procesului lor. Şi aşa combate Erdogan o conspiraţie cu altă conspiraţie, ca un adevărat sultan otoman.