Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenţei Justiţiei, îşi alege luni preşedintele şi vicepreşedintele. De conducerea CSM depinde continuitatea aplicării principiilor statului de drept. În proiectul de management al judecătorului Adrian Bordea, candidat la funcţia de preşedinte, se ascund capcane cumplite. Ele ar putea subordona Justiţia intereselor unor organizaţii sindicale ale judecătorilor sau procurorilor, nu de puţine ori afiliate politic, aşa cum s-a văzut în ultimii doi ani.
Citeşte şi: Bordea îşi prezintă proiectul pentru funcţia de preşedinte al CSM
Judecătorul Adrian Bordea, nepotul temutului general de Securitate Aron Bordea, membru al unui complet care a dispus eliberarea din arestul preventiv a unor înalţi ofiţeri SRI, foşti ai Securităţii, şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Bordea este singurul membru CSM care şi-a anunţat oficial candidatura şi proiectul de management pentru funcţia de preşedinte.
Surse din CSM spun că pentru funcţia de vicepreşedinte ar candida procurorii George Muscalu, reprezentatul Parchetului General în CSM, şi Bogdan Gabor, reprezentantul procurorilor de la Parchetele de pe lângă Tribunalele din ţară.
În contrapunct cu proiectul- limbaj de lemn al candidatului Bordea, proiectul lui Bogdan Gabor poate deveni obiect de studiu: este clar, concis, la obiect ( vezi documentul ataşat). Muscalu nu şi-a făcut public proiectul de management.
Citeşte şi: Băsescu, lui Niţu: Sun la CSM când vor fi probleme privind funcţionarea sistemului
Dacă în funcţia de preşedinte CSM este ales un judecător, atunci pentru funcţia de vicepreşedinte mai pot candida doar procurorii (şi invers). Cu alte cuvinte, există câte o funcţie de conducere pentru fiecare dintre secţiile CSM, respectiv una pentru secţia de judecători, alta pentru secţia de procurori.
Mandatele preşedintelui şi vicepreşedintelui CSM sunt doar pentru un an.
La şedinţa de alegere de luni a conducerii CSM participă şi preşedintele ţării, Traian Băsescu. El, însă, NU are drept de vot.
Vedeţi, în documentul ataşat, PROIECTUL privind candidatura judecătorului Adrian Bordea la funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.
Precizăm că îşi pot depune candidatura pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte CSM doar cei 14 membri aleşi – 9 judecători şi 5 procurori. Candidaturile se pot depune chiar în timpul şedinţei de alegeri, singura interdicţie ţinând de faptul că foştii conducători nu pot candida pentru o poziţie pe care au mai deţinut-o.
Citeşte şi: Hăineală: CSM îşi face datoria indiferent de presiuni
Pentru conducerea CSM nu pot candida cei doi reprezentanţi ai societăţii civile şi cei trei membri de drept ai CSM (preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al României şi ministrul Justiţiei). La vot participă toţi cei 19 membri ai CSM. În anul 2013 preşedintele CSM a fost procurorul Oana Schmidt Hăineală, iar vicepreşedinte – judecătorul Adrian Bordea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care acum candidează pentru funcţia de preşedinte.
Proiectul Bordea – Propuneri periculoase
În proiectul de management al judecătorului Adrian Bordea, candidat la funcţia de preşedinte al CSM, se ascunde o capcană cumplită, care ar putea subordona Justiţia intereselor unor organizaţii sindicale ale judecătorilor sau procurorilor. Adrian Bordea vrea “încurajarea reprezentării asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pentru participarea la şedinţele comisiilor / CSM-nn), ca alternativă viitoare a sistemului greoi de consultare”.
Dacă ajung sindicatele unor magistraţi (mulţi judecători şi procurori NU fac parte din aceste asociaţii!) să decidă în comisiile CSM, atunci unde mai este independenţa instituţiei în care membrii sunt aleşi în adunările generale ale TUTUROR magistraţilor din ţară, nu doar a celor afiliaţi la diverse asociaţii sau uniuni?!
În plus, PERICULOASĂ în proiect pare a fi si dorinţa lui Bordea ca promovările judecătorilor şi procurorilor pe funcţii de conducere să nu se mai facă în plenul CSM. BORDEA propune şi eliminarea articolelor de lege prin care Plenul CSM stabileşte comisiile pentru evaluarea judecătorilor şi procurorilor.
Aceste modificări legislative îl pot face pe magistrat mult mai dependent de cei care îl evaluează şi îl promoveaza sau sancţionează deoarece sunt eliminate criteriile TRANSPARENTE de evaluare, spun specialiştii.
În rest, proiectul de 21 de pagini conţine în prima parte (13 pagini) enumerări de texte de lege, iar o altă parte importantă doar enunţuri generalizatoare. Între ele, la mijloc, prevederile periculoase pentru promovări pe criterii clientelare şi pericolul transformării CSM dintr-o instituţie-garant al independenţei Justiţiei, într-un sindicat unde câştigă cei puternici.
Vedeţi, în documentul ataşat, PROIECTUL de management al procurorului Bogdan Gabor la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.
De noul preşedinte depinde independenţa Justiţiei
Protejarea independenţei Justiţiei este făcută în principal prin preşedintele CSM, deoarece acesta are atribuţia de a sesiza Curtea Constituţională a României atunci când, spre exemplu, Parlamentul sau Guvernul emit acte normative fără consultarea CSM, texte de lege care sunt de natură a afecta independenţa Justiţiei, buna ei administrare sau care încalcă principiile statului de drept. În ultimii doi ani au fost mai multe astfel de exemple.
Ultimul exemplu datează chiar de la sfârşitul anului 2013, când parlamentarii au modificat legislaţia fără consultarea CSM în aşa fel încât, între altele, aleşii să nu mai răspundă penal pentru actele administrative pe care le emit (contracte de milioane de euro pentru firmele familiei sau a clientelei politice, spre exemplu).
Această tentativă de a se crea o categorie de cetăţeni care s-ar fi aflat deasupra legii a fost imediat sancţionată de actualul preşedinte CSM, Oana Schmidt-Hăineală, care a sesizat CCR cu soluţionarea conflictului de natură juridică dintre autorităţile publice, respectiv dintre Parlament şi CSM.
Membrii CSM trebuie să fie paznicii statului de drept
Preşedintele CSM mai are un rol extrem de important şi anume acela de a-i desemna pe membrii CSM pentru elaborarea unor acte normative de către Parlament sau Guvern, după caz. De persoanele desemnate de preşedintele CSM depinde conservarea principiilor statului de drept consacrate deja în texte de lege, ca spre exemplu principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii penale.
Reamintim că parlamentarii au avut intenţia de a ciunti textele de lege care reglementau regimul conflictului de interese. De asemenea, au vrut să-i scoată pe toţi aleşii şi miniştrii din rândul funcţionarilor publici, pentru ca aceste categorii să NU poată fi cercetate penal pentru corupţie.
Aceste atitudini au fost sancţionate de încă preşedintele CSM Oana Schmidt-Hăineală. La fel s-a întâmplat şi în anul 2012, când au existat mai multe derapaje de la respectarea principiilor statului de drept, sancţionate de preşedintele de atunci, judecătoarea Alina Ghica, şi vicepreşedintele CSM, procurorul Oana Hăineală.
Pentru modul în care cele două reprezentante ale CSM au reformat şi apărat Justiţia în 2012, instituţia a fost lăudată în rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare ale Comisiei Europene.
Un preşedinte CSM controversat marginalizează România în UE
Surse specializate spun că este grav faptul că pentru funcţia de prerşedinte CSM nu şi-au depus candidatura magistraţi cu o bună reputaţie, rupţi de vechile structuri, care să asigure, inclusiv prin propria imagine internaţională, faptul că România va continua reformele în Justiţie în sensul îndeplinirii criteriilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene. Între atribuţiile preşedintelui CSM se află se află şi reprezentarea în relaţiile internaţionale, importante fiind relaţiile cu Comisia Europeană, cu comisarul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, cu alte instituţii internaţionale care apară principiile statului de drept. Un preşedinte CSM mai puţin credibil va marginaliza România în relaţiile pe Justiţie cu partenerii externi.
Bordea contra Ghica şi Dănileţ
Candidatul Bordea a fost vicepreşedinte al CSM în anul 2013, ales după un imens scandal prin care a fost eliminată din cursă judecătoarea Alina Ghica pe motiv că în anul 2012 a fost preşedintele CSM, iar legea nu ar permite candidatura pentru o nouă funcţie de conducere (corect: legea nu permite reînnoirea mandatului pentru aceeaşi funcţie).
Această interpretare a legii CSM a fost clamată atunci şi de Adrian Bordea. Culmea, acum acest principiu pare să nu mai fie valabil pentru Adrian Bordea, care, deşi în 2013 a fost vicepreşedinte, nu s-a sfiit să-şi depună candidatura în 2014 pentru funcţia de preşedinte al CSM.
În 2013, drept pedeapsă pentru că a îndrăznit să-şi depună candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte, Alina Ghica a fost eliminată abuziv din CSM.
De altfel şi judecătorul Cristi Dănileţ a fost eliminat atunci abuziv din CSM tot pe motiv că a îndrăznit să-şi anunţe candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte. Curtea Constituţională a sancţionat abuzurile, readucându-i pe Ghica şi Dănileţ în CSM.
Vicepreşedintele CSM, un procuror sancţionat?
Pentru funcţia de vicepreşedinte candidează, cu cele mai mari şanse, procurorul controversat George Muscalu, suspectat că în urmă cu câţiva ani ar fi sustras probe dintr-un dosar de trafic şi consum de droguri în care erau implicate VIP-uri. De altfel, inclusiv Inspecţia Judiciară a CSM a constatat atunci dispariţia probelor şi deficienţe în management, motiv pentru care Muscalu a fost demis dintr-o funcţie de conducere a DIICOT de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei.
George Muscalu era, în 2001, procuror la Câmpina. El a fost promovat la Parchetul General pe funcţie de conducere în timpul Guvernului Năstase. În perioada Năstase şi în primii ani ai Guvernului Tăriceanu, Muscalu a fost implicat în mai multe scandaluri de presă, între care şi scandalul dispariţiilor de probe din dosarul “cocaină pentru VIP-uri”, pentru care a fost sancţionat. Şi-a mai şters din păcate în perioada în care la conducerea DIICOT a fost numit Codruţ Olaru, când Muscalu a fost şef al biroului antiterorism. În mandatul lui Olaru, Muscalu a participat la recuperarea a circa 60 de arme furate dintr-un depozit al Armatei de la Ciorogârla ( acţiunea a fost coordonată de Olaru). Acest episod favorabil biografiei sale profesionale nu şterge însă perioada “evoluţiei” sale din Guvernarea Năstase.
Bogdan Gabor, procuror apropiat practicilor europene, ar putea salva imaginea CSM
Pentru funcţia de vicepreşedinte candidează şi Bogdan Gabor, reprezentantul în CSM al procurorilor de la Parchetele de pe lângă Tribunale. El s-a remarcat în cadrul şedinţelor SCM îndeosebi prin curajul de a critica derapajele de la principiile statului de drept, precum şi prin tirurile de întrebări dure, pertinente, adresate candidaţilor pentru funcţiile de procuror general al României şi de procurori general adjuncţi , ca şi pentru funcţiile de şefi DIICOT şi DNA.
Din păcate, şansele lui Bogdan Gabor de a fi ales par a fi mici deoarece în CSM s-a conturat un nucleu dur, apropiat USL încă de pe vremea fostului ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru. Gabor NU face parte din acest cerc. Din fericire, votul este SECRET, iar dintre cei 19 membrii ai CSM doar 9 sunt membri extrem de activi ai acest cerc dur. Ceilalţi ar putea salva onoarea CSM.
