Anul care se încheie a fost bun pentru burse, slab-neutru pentru piaţa imobiliară, catastrofal pentru metalele preţioase şi plin de surprize plăcute pentru debitorii în lei. Ce ne aşteaptă în 2014?
Era greu de crezut în ianuarie 2013 că vom asista la minime istorice pentru..dobânzile la lei. Robor a scăzut sub 2,5% spre finalul anului făcând împrumuturile în lei, în special cele ipotecare (Prima Casă), apropiate – din perspectiva costurilor – de cele în euro. BNR a încercat să momească băncile să crediteze mai mult economia, dar scăderea dobânzii de politică monetară, sumele nelimitate oferite la licitaţiile săptămânale Repo n-au schimbat prea mult lucrurile: băncile au rămas mai preocupate de rambursarea liniilor de finanţare de la băncile-mamă, uneori apelând chiar la depozitele românilor în acest scop, decât de creditarea debitorilor autohtoni. A fost deci un an bun pentru cei cu datorii în lei, dar deosebit de prost pentru cei cu economii în bănci – randamentul multor depozite a ajuns real-negativ (sub inflaţia oficială; de cea reală, din zona urbană, nu mai pomenim).
Pe piaţa imobiliară, preţurile au avut o tendinţă de stabilizare până în momentul în care creditarea s-a mutat exclusiv în lei (în vară) iar sumele accesate de debitori au scăzut uşor (dobândă mai mare egal valoare a creditului mai mică); acest fapt a generat o reluare a scăderilor, pe fondul cererii şi aşa reduse.
Bursele au avut o singură mişcare – în sus. Deşi în septembrie posibilitatea reducerii programelor de cumpărare de bonduri de către Fed a determinat un val de corecţii pornit din SUA, ulterior pieţele au recuperat integral, iar burse precum cele din SUA sau Germania se află peste nivelurile dinaintea crizei. În România, indicele BET (cele mai mari companii) are un plus de 25%, indicele BET-C (include toţi emitenţii) a crescut cu aproape 20%. Nu e rău deloc pentru un singur an.
Cu politica monetară tot mai relaxată la nivel global şi bursele urcând vitejeşte, sentimentul de incertitudine s-a diminutat, iar aurul, refugiu tradiţional în vremuri tulburi, s-a corectat cu aproape 30% în dolari. La BNR, gramul de aur a ajuns la 125 lei, de la 179 lei în urmă cu un an. De remarcat iniţiativa pro-ciclică a BCR, care a început să vândă aur populaţiei (monede şi lingouri) abia în decembrie 2013.
În ciuda unui climat pozitiv la nivel macro, leul încheie anul depreciat faţă de euro (în 2013 euro începea anul la 4,41 lei), dar în uşoară creştere faţă de dolar (meritul este însă al evoluţiilor externe şi parităţii euro-dolar, investitorii amendând maşina de făcut bani a SUA). În acelaşi context am putea pune creşterea parabolică a bitcoin, o monedă virtuală, care a primit combustibil pentru apreciere (de la 12 dolari la începutul anului, bitcoin ajunsese la un moment dat la 1.200!) prin declaraţii şi decizii oficiale venind dinspre China şi Germania, adversare tradiţionale ale politicii de multiplicare a dolarului.
Ce va fi în 2014? E tot mai greu de crezut că bursele vor evita o corecţie semnificativă, în ciuda promisiunilor oficiale că dobânzile vor rămâne timp îndelungat aproape de zero. Pe piaţa bondurilor randamentele încep să urce iar acest fapt ar putea forţa mâna băncilor centrale să ridice la rândul lor dobânzile, chiar dacă nimeni n-ar recunoaşte uşor asta acum. O surpriză de asemenea natură din partea bondurilor ar readuce un val deflaţionist la nivel global. Cu alte cuvinte, n-ar fi chiar momentul ideal pentru investiţii în 2014.
