O decizie recentă a Curţii Constituţionale obligă ANAF să plătească dobânzile datorate contribuabililor cărora nu le-a returnat la timp banii. Consultanţii fiscali arată că Fiscul va plăti o dobândă de 7% pe an, adică dublu faţă de nivelul la care se finanţează statul.
Curtea Constituţională a decis pe 20 octombrie că unele prevederi ale Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală nu sunt constituţionale. Concret, decizia judecătorilor constituţionali obligă statul să plătească dobânzi contribuabililor cărora nu le-a înapoiat la timp banii datoraţi.
„Curtea a reţinut că normele criticate generează îmbogăţirea fără justă cauză a statului în detrimentul patrimoniului contribuabilului ca urmare a imposibilităţii folosirii sumei de bani percepută nelegal şi privarea persoanei de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata respectivei sume. Această pierdere este direct proporţională cu durata indisponibilizării sumei plătite fără temei juridic pe perioada cuprinsă între data plăţii sumei nedatorate şi data restituirii acesteia şi are drept consecinţă încălcarea dreptului de proprietate al contribuabilului, consacrat de art. 44 din Constituţie”, se arată în decizia Curţii Constituţionale.
Consultantul fiscal Gabriel Biriş a explicat pentru „România liberă“ că importanţa deciziei constă în impunerea unui principiu al echităţii, adică fiecare parte, atât statul, cât şi contribuabilul, trebuie să beneficieze de un tratament egal, având drepturi, dar şi obligaţii. Astfel, până acum, conform legislaţiei, statul a avut o perioadă de graţie, respectiv 45 de zile, după care datora dobânzi.
„Curtea Constituţională spune că este dreptul tău să stabileşti un termen de graţie, dar asta nu înseamnă că poţi să te îmbogăţeşti fără justă cauză, în dauna contribuabilului, prin neplata dobânzilor. Adică trebuie să-i dai costul banilor pe care tu îi ţii. Însă dobânzile nu se plătesc automat, ci la cererea contribuabilului. Am depus un amendament la Codul de Procedură Fiscală pentru plata automată a dobânzilor, însă amendamentul nu a trecut”, arată Biriş. Acesta spune că practica aproape unitară a ANAF este să descurajeze cererile de plată a dobânzilor, argumentând că cererea nu este justificată fiindcă ei nu au suficient personal. „O astfel de explicaţie este nelegală, fiind vorba despre abuz în serviciu. Astfel, contribuabilii au fost obligaţi să se ducă în instanţă”, susţine consultantul fiscal. Biriş afirmă că, în cazul controalelor anticipate, ANAF are, în medie, întârzieri de 4 luni la returnarea banilor datoraţi contribuabililor.
Când va plăti Fiscul dobânzile datorate, fără ca cetăţenii să se mai adreseze instanţelor? Sabina Bendas, director general ANAF, a evitat să răspundă la această întrebare care i-a fost adresată în cadrul unei conferinţe pe teme de fiscalitate, ce a avut loc săptămâna trecută la Bucureşti.
Scumpul mai mult păgubeşte
Însă refuzul ANAF de a respecta legea poate avea efect de bumerang. „Acum jocul acesta ar putea să devină păgubos. Fiindcă avem o confirmare de la Curtea Constituţională a acestui drept, plus extinderea lui. Iar ANAF ar putea astfel să fie nevoită să dea înapoi mai mulţi bani decât ar putea încasa. Fiindcă dobânda de întârziere va creşte la 7% pe an, ceea ce înseamnă dublul dobânzii la care se finanţează statul. Adică se apropie de dobânda la care se împrumută cetăţenii de la o bancă comercială”, explică Gabriel Biriş.
Acesta semnalează o altă inechitate în relaţia cu statul – contribuabilul nu datorează doar dobânzi, ci şi penalităţi, pe care statul însă nu le datorează. Biriş susţine că, săptămâna viitoare, va solicita în instanţă ca ANAF să plătească penalităţi. Acesta explică faptul că dacă penalitatea este o componentă sancţionatorie pentru nerespectarea unei obligaţii, înseamnă că statului nu i se aplică nici o sancţiune pentru nerespectarea unei obligaţii. Iar în ajutor vine recenta decizie a Curţii Constituţionale.
Astfel, obligând ANAF să respecte legea, mediul de afaceri din România va deveni unul competitiv. Iar Cristian Pârvan, secretarul general la Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, solicită ANAF să facă publice grilele de risc pentru planurile de control astfel încât să se elimine orice suspiciune în ceea ce priveşte acţiunile Agenţiei de Administrare Fiscală.
