Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat, joi, ultimul recurs în dosarul Zambaccian, în care este inculpat fostul premier Adrian Năstase, pentru luare de mită şi şantaj. El este judecat împreună cu soţia lui, Dana Năstase, şi fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Jianu.
Sentinţa a fost amânată, însă, pentru 6 ianuarie, pentru ca magistraţii să analizeze probele.
Citeşte şi: UPDATE: VIDEO. Verdictul în dosarul Zambaccian a fost amânat pentru 6 ianuarie
În acest dosar, fostul premier a fost condamnat, în martie 2012, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită. Soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj. Irina Jianu a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare.
Sentinţa ICCJ a fost contestată atât de inculpaţi, cât şi de procurori, motiv pentru care acum, Completul de cinci judecători va da o decizie definitivă în această cauză.
Năstase a fost acuzat de procurorii DNA că a primit diverse obiecte şi contravaloarea unor lucrări de construcţie (630.000 euro) în schimbul numirii şi menţinerii în funcţie a Irinei Jianu la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Totodată, el l-ar fi şantajat pe fostul consul al României la Hong Kong, Ioan Păun, ca să-şi schimbe declaraţia dată la DNA, în faza de urmărire penală. Atunci, Păun le-a spus procurorilor că a primit 700.000 de dolari de la soţii Năstase să cumpere bunuri din China şi, în schimbul acestei operaţiuni, ar fi primit promisiunea că va fi menţinut pe poziţia de consul.
Începuturile dosarului Zambaccian
Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul lui Năstase şi a altor cinci persoane în februarie 2006, pentru fapte de corupţie. Fostul premier a fost acuzat că, în perioada 2001-2004, ar fi folosit “influenta si autoritatea decurgând din calitatea de preşedinte al PSD, dar si prerogativele specifice functiei de prim-ministru al Guvernului Romaniei, obtinand foloase necuvenite de la invinuita Irina Paula Jianu”. Astfel, el ar fi primit peste 100.000 USD (reprezentând contravaloarea unor bunuri importate din China) si 1.200.000 RON (reprezentând contavaloarea tâmplăriei din aluminiu şi lemn cu geam termopan, executată la imobilele din Bucureşti, strada Zambaccian nr. 16 şi comuna Cornu, judeţul Prahova).
În schimbul acestor foloase, Năstase ar fi dispus numirea şi mentinerea Irinei Paula Jianu în funcţiile de inspector general de stat şi presedinte al Consiliului de Conducere la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC). În acelaşi dosar, au mai fost cercetaţi soţia lui Adrian Năstase, Dana, fostul consul la Hong Kong, Ioan Păun, care ar fi participat la expedierea ilegala a marfurilor chinezeşti catre Romania), Sergiu Sechelariu – fost secretar de stat, Irina Jianu, Gabriel Bivolaru, fostul proprietar al terenului din Muzeul Zambaccian, sau Miron Mitrea, fostul ministru al Transporturilor.
Citeşte şi: Adrian Năstase rămâne avocat al Baroului Bucureşti. „Barourile pot deveni cluburi selecte de puşcăriaşi”
La suma discutată iniţial, procurorii au adăugat şi costurile la lucrările de constructie şi renovare executate de SC Conimpuls SA Bacău la imobilul din Bucureşti, strada Cristian Tell 15 – fosta casa a ”mătuşii Tamara” – şi finantarea ilegală a campaniei PSD cu 817.000 euro, sub formă de materiale promoţionale primite de la firma Eurografica, ridicând suma la 1,37 milioane de euro.
În noiembrie 2006, fostul premier a fost trimis în judecată pentru luare de mită, şantaj şi „fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite”.
Dosarul a ajuns la instanţă în 2006, însă s-a întors la DNA în 2007, după ce CCR a decis că ancheta procurorilor a fost neconstituţională. După decizia judecătorilor CCR, dosarul a fost retrimis la DNA, iar procurorii au refăcut urmărirea penală şi l-au trimis în judecată pe Adrian Năstase în mai 2010.
Citeşte şi: Dana Năstase la ICCJ: Ioan Păun mi-a spus că e ofiţer sub acoperire
În ceea ce priveşte şantajul, procurorii susţin că a avut loc în 2006, după ce procurorii au început urmărirea penală şi după ce Ioan Păun a fost audiat la DNA, declaraţia sa fiind una nefavorabilă lui Adrian Năstase. Păun a povestit că, în 2006, a fost chemat la reşedinţa fostului premier, de pe strada Zambaccian. Acolo, Năstase i-ar fi cerut lui Păun să declare la DNA că nu a primit 700.000 de dolari de la el şi soţia sa, ci de la Irina Jianu.
Ioan Păun a sugerat infracţiunea de şantaj cu o declaraţie în care spune că avocatul Aurel Ciobanu i-ar fi indicat că există posibilitatea ca el să fie scos din ţară pentru câţiva ani fără ca cineva să ştie. În opinia lui Păun, poziţia avocatului reprezenta o ameninţare indirectă de la familia Năstase.
Procurorii DNA arată că Adrian Năstase a continuat operaţiunea de şantajare a lui Ioan Păun şi ar fi încercat să intervină la Păun prin intermediul unui prieten al consulului, Octavian Creţu. Năstase s-ar fi întâlnit cu Creţu la biroul său din Parlament. La acea discuţie, Octavian Creţu purta echipament de înregistrare, iar din stenograme a reieşit că fostul premier încerca să-l convingă pe prietenul lui Păun să vorbească cu fostul consul şi să-l facă să-şi schimbe declaraţia.
Citeşte şi: Adrian Năstase, judecat din nou în DOSARUL „ZAMBACCIAN”
În dosarul Zambaccian, au mai fost trimise şi judecată şi soţia fostului premier, Dana Năstase, şi fosta preşedintă a Consiliului de Conducere a Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Jianu. Dana Năstase a fost acuzată de procurorii DNA de complicitate la luare de mita, participatie improprie la infractiunea de folosire la autoritatea vamala de documente false in legatura cu fapta de coruptie, spalare de bani in legatura cu infractiuni de coruptie, toate in forma continuata, iar Irina Jianu, dare de mita, participatie improprie la infractiunea de folosire a bunurilor societatilor comerciale intr-un scop contrar intereselor acestora, in legatura directa cu infractiunea de dare de mita, participatie improprie la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la legea contabilitatii in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la infractiunea de folosire de acte falsificate si spalare de bani, toate in forma continuata.
În august 2008, procurorul general al României a cerut avizul Camerei Deputaţilor pentru declanşarea procedurii de urmărire penală împotriva deputatului Adrian Năstase. Avizul favorabil a fost primit în martie 2009, iar urmărirea penală a început efectiv în mai 2009.
Fostul premier a fost trimis în judecată în 5 mai 2010, pentru luare de mită şi şantaj.
În martie 2012, judecătorii instanţei supreme l-au achitat pe Năstase pentru luare de mită şi l-au condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj. Şi Dana Năstase a fost achitată pentru complicitate la luare de mită şi condamnată pentru infractiunea de folosire la autoritatea vamala de acte false.
Fosta şefă de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, Irina Paula Jianu, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.
Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată atât de inculpaţi, cât şi de procurori, la Completul de cinci judecători, care va da o decizie definitivă în această cauză.
Citeşte şi: Adrian Năstase: Tot ceea ce mi s-a întâmplat a fost o vendetă a lui Băsescu
