Dacă amorțeala politică, bășcălia și indiferența cinică travestită în subtilitate vor supraviețui șocului din aceste zile, să nu ne mai plângem când catastrofa va lovi din nou. Iar viitorul doliu național să-l ținem și în memoria spiritului civic defunct.
Marile tragedii, cum este cea de la clubul Colectiv din București, au nevoie nu numai de compasiunea noastră, dar și de curajul și vigilența noastră de a privi adevărul în față. Desigur, vinovații principali și chiar cei secundari sunt destul de evidenți și sperăm ca Parchetul General, condus de Tiberiu Nițu, să nu mușamalizeze ancheta acolo unde ea va atinge interese mai înalte și de natură politică. Patronii clubului au dovedit o neglijență și o iresponsabilitate criminale, dar la fel de criminală este superficialitatea cu care au fost controlați (când au fost) de organele abilitate ale Primăriei Sectorului 4. Vreau să văd șefii de la ISU și de la poliția locală demiși imediat, asta în așteptarea condamnării lor probabile. Sunt dezgustat de prestația primarului, Cristian Popescu Piedone, abia salutat de viceprim-ministrul Gabriel Oprea drept „reprezentantul interesului național în Sectorul 4“. Confruntat cu tragedia, acest măscărici infatuat s-a mulțumit să declare, desigur în numele „interesului național“, că „n-are nimic a-și reproșa“ și că e acoperit cu hârtii. Asta în situația în care la ISU nu exista nici măcar o cerere de autorizare a funcționării localului!
Citește continuarea textului în Revista 22.
