Banca americană JP Morgan pare să nu sfârşească cu problemele judiciare. La scurt timp după ce a acceptat să plătească o amendă-record de 13 miliarde dolari pentru a scăpa de procese legate de criza creditelor toxice, instituţia se află ameninţată de un proces legat de faptul că „a închis ochii“ şi nu a avertizat autorităţile bancare şi clienţii contra escrocului secolului, Bernard Madoff, care a furat 50 miliarde de dolari.
Potrivit Wall Street Journal şi New York Times, JP Morgan, a treia bancă americană şi unul din mastodonţii mondiali ai domeniului, ar fi gata să achite o nouă amendă de peste 1 miliard de dolari pentru a pune capăt urmăririi în justiţie privind frauda piramidală a lui Bernard Madoff. Acordul cu Departamentul Justiţiei s-ar putea finaliza până la finele anului.
Anchetatorii îi reproşează JP Morgan, una din principalele bănci cu care lucra Madoff, că nu a alertat autorităţile bancare asupra activităţilor dubioase ale acestuia, în pofida numeroaselor semnale de alarmă pe parcursul anilor. Şeful JP Morgan, Jamie Dimon a lăsat să se înţeleagă într-o conferinţă, că doreşte „să pună capăt acestei afaceri”.
Până acum, nici o mare bancă de pe Wall Street nu a mai fost supusă unui astfel de acord care în general se petrece dacă o greşeală este gravă. JP Morgan a declarat de mai multe ori că „ansamblul personalului a acţionat cu bună credinţă” în ce îl priveşte pe Madoff. Anchetele anterioare şi cele în curs arată JP Morgan drept un simbol al riscului pe Wall Street, stigmatizare care minează influenţa băncii care altădată era utilizată pentru finisarea politică la Washington.
Acum, oamenii informaţi asupra problemei susţin că organismele de reglementare sunt din ce în ce mai sceptice privind presiunile exercitate de bancă. Cu toate că JP Morgan exercită încă o anume influenţă – a ţinut mai multe reuniuni decât orice altă bancă cu organisme de reglementare asupra aşa-numitei reguli Volcker – dar a pierdut anul trecut 6 miliarde de dolari prin banca din Londra şi a devenit un punct de referinţă, organismele de reglementare întărind recent regulile bancare cu restricţii asupra comerţului de risc.
În acest context, JP Morgan şi cadrele sale superioare au dirijat miliarde de dolari pentru aplicarea de noi măsuri şi s-au angajat să adopte o tactică de conciliere cu autorităţile federale. Dar, din toate problemele juridice, afacerea Madoff pare a fi cea mai mare ameninţare din cauza elementului criminal.
În afara concentrării asupra legăturilor dintre JP Morgan şi Madoff, oamenii biroului de control au examinat şi garanţiile unităţii bancare private a JP Morgan din Asia. Afacerea Madoff ar fi putut lua o turnură mai gravă pentru banca americană, în cursul ultimelor săptămâni procurorii federali din Manhattan au dezbătut oportunitatea de a cere ca JP Morgan să pledeze vinovată de o infracţiune penală a legii privind secretul bancar.
Guvernul s-a declarat reticent de a angaja urmăriri penale contra marilor întreprinderi, de teama că ar pune în pericol o întreprindere şi ar arunca în stradă angajaţii nevinovaţi. În final, procurorii au decis că un acord ar fi mult mai adecvat într-un proces care a început ca o anchetă civilă.
Două decenii
Relaţiile JP Morgan cu Bernard Madoff au durat mai bine de două decenii, din 1986 până la arestarea lui în 2008. Preocupările unor angajaţi ai băncii au început în 2006, mesaje interne relevând existenţa unor conturi suspecte, „gestionate de cutia neagră a lui Madoff”. Toate documentele au relevat că banca americană avea dubii serioase privind fondul de investiţii al lui Madoff dar a ignorat semnele, nu a făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit să facă, nu a avertizat nici organismul de reglementare, nici clienţii săi care investiseră la Madoff.
În urmă cu cinci ani, descoperirea afacerii Madoff şi arestarea acestui escroc, finanţist cunoscut peWall Street, a căzut ca un trăsnet. Punând la punct o schemă Ponzi, el a escrocat firme, fundaţii şi celebrităţi în valoare de 50 miliarde dolari, ceea ce i-a adus calificativul de escrocul secolului. În prezent, îşi ispăşeşte o pedeapsă de 150 ani de închisoare, după ce la proces s-a declarat vinovat.
„Genialul“ Benni
Bernard Madoff, aflat în centrul uriaşului scandal care îi poartă de acum numele drept „afacerea Madoff”, era o celebritate pe Wall Street. La 22 de ani crease propriul său fond de investiţii cu doar 5.000 de dolari. Cunoscut ca intuitiv, creativ şi ultra-rapid, calităţi necesare în lumea investiţiilor, el a reuşit să se impună în această comunitate, fiind pe punctul de a ajunge preşedintele Nasdaq, prestigioasa Bursă de valori tehnologice. Monden, jovial, foarte prezent în activităţi caritabile şi culturale, el a ajuns să capteze încrederea viitorilor săi clienţi. Madoff primea capitaluri pentru a le gestiona prin intermediul fondului său de investiţii (Bernard Madoff Investment Securities), promiţând performanţe superioare celor medii. Când performanţele nu existau, în loc să diminueze dobânzile distribuite investitorilor, el a luat pur şi simplu banii noilor investitori şi îi folosea să îi plătească pe cei mai vechi. Astfel dădea iluzia unei performanţe de excepţie pe baza căreia atrăgea din ce în ce mai mulţi investitori. An după an, delapida capitalul investitorilor şi când a izbucnit criza financiară, aceştia au dorit să se retragă. Scandalul s-a declanşat şi la 11 decembrie, Madoff era arestat de FBI. El organizase o schemă Ponzi care a funcţionat peste două decenii şi autoritatea de supraveghere SEC, numită şi jandarmul bursei nu a ştiut nimic. Însă în timpul anchetei, banca JP Morgan a fost acuzată că a acoperit escrocheriile lui Madoff.
Particulari bogaţi, mari instituţii financiare (americane, nipone, elveţiene, spaniole, franceze, britanice…), fundaţii ca cea a lui Elie Wiesel sau Steven Spielberg au figurat printre perdanţi. Când Madoff a fost demascat, a confirmat anchetatorilor că a pierdut 50 de miliarde dolari.
