Pe 14 noiembrie se împlinesc 137 de ani de când Dobrogea s-a reîntregit cu România, în urma Războiului de Independenţă dintre anii 1877-1878. Este pentru prima dată când ziua aceasta este sărbătorită ca o zi națională, după ce propunerea a 27 de deputați și senatori constănțeni a fost votată de Parlament. Datorită acestei premiere, în Constanța se anunțaseră o serie de evenimente deosebite. Se dorea marcarea festivă a Zilei Dobrogei. Anunțate de la începutul lunii, acestea au fost anulate însă recent. Nu era momentul pentru sărbătoare, au spus reprezentanții Consiliului Județean Constanța după tragedia din clubul Colectiv. Aproape tot ce era pregătit pentru 14 noiembrie a fost anulat. Vorbim despre o horă dobrogeană, în Piața Ovidiu din Constanța, despre defilarea de gardă, un spectacol al ansamblurilor folclorice și al etniilor din Dobrogea.
Hora record, anulată
A fost anulat și un eveniment care dorea să pună Constanța în Cartea Recordurilor. Este vorba despre o horă la care, sperau organizatorii, ar fi venit 5.000 de persoane (deși este greu de crezut că acest număr ar fi fost atins). ”Chiar dacă anul acesta, după 137 de ani, sărbătorim pentru prima oară Ziua Dobrogei, am retras aplicația pe care o făcusem la Cartea Recordurilor, ca un gest de solidaritate față de ceea ce s-a întâmplat în Colectiv”, a anunțat senatorul Gigi Chiru, inițiatorul evenimentului. Acesta spune că hora se va transforma într-un moment de reculegere pentru cei care au pierit și într-unul de rugă pentru sănătatea celor care se zbat între viață și moarte. De asemenea, a fost anulat și evenimentul din data de 16 noiembrie, ce urma să aibă loc în Parlamentul României, la care ar fi trebuit să fie prezenți istorici, dar și ansambluri folclorice, prin intermediul cărora ar fi urmat să fie prezentată istoria Dobrogei, tradițiile și obiceiurile culinare din Dobrogea.
Ședință solemnă
Singurul eveniment prin care se va marca Ziua Dobrogei va fi o ședință comună și solemnă a consilierilor locali și județeni. Aceștia se vor reuni sâmbătă în Sala Remus Opreanu (primul prefect al Constanței). Vor participa reprezentanți ai universităţilor, parlamentari de Constanţa, veterani de război, personalităţi ale Dobrogei. Vor fi înmânate plachete personalităţilor. De asemenea, se va oficia o slujbă de TeDeum la Catedrala Sfinţii Apostoli „Petru şi Pavel”.
Intrare gratuită în muzee
Cu ocazia Zilei Dobrogei se organizează și Ziua Porţilor Deschise la muzeele constănţene. Până la ora 16, constănţenii pot vizita Muzeul de Artă, cel de Artă Populară, Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, Muzeul Marinei Române şi filiala Constanţa a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”. Tot de la ora 11, în Sala pictată a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, constănţenii pot admira expoziţia de pictură şi fotografie „Dobrogea Cazinou Constanţa” şi expoziţia de fotografie „Cazinoul din Constanţa”, prezentată de Ordinul Arhitecţilor.
Context istoric
Pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componenţa statului român modern. Congresul de pace de la Berlin, din iunie-iulie 1878, a recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei. Pacea venea după războiul purtat între anii 1877 şi 1878 între Imperiul Țarist şi Imperiul Otoman, al cărui principal scop a fost reorganizarea Ţărilor Balcanice. România a intrat în acest război pentru a-şi cuceri, pe câmpul de luptă, independenţa proclamată în ziua de 9 mai 1877. La Congresul de pace de la Berlin, desfăşurat în perioada 13 iunie-13 iulie 1878, a fost recunoscută independenţa României, dar în mod condiţionat. Dobrogea şi Delta Dunării au intrat în componenţa statului român, însă, în schimbul lor, Rusia a luat statului român cele trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail. „Pregătirile pentru unirea Dobrogei cu România au început pe la mijlocul lunii octombrie 1878, când a fost promulgată şi o lege pentru reintegrarea Dobrogei.
În ziua de 10 noiembrie, domnitorul Carol I a prezidat întrunirea Consiliului de Miniştri, în care au fost stabilite normele pentru luarea în stăpânire a Dobrogei şi pentru primele organizări. În ziua de 13 noiembrie, Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu au stabilit ultimele dispoziţii pentru intrarea armatei române în Dobrogea. Împreună cu Mihail Kogălniceanu, domnitorul a elaborat o proclamaţie către locuitorii Dobrogei şi un ordin de zi către armată. Documentele prezintă principiile şi modul de reintegrare a Dobrogei în statul modern român. În calitate de prefecţi au fost numiţi G. Ghica şi N. Opran, primul la Constanţa, iar cel de-al doilea la Tulcea. N. Catargiu a fost desemnat responsabil cu trecerea teritoriului dintre Dunăre şi Marea Neagră în stăpânire românească”, spune Sorin Colesniuc, cercetător ştiinţific şi directorul Muzeului Callatis.
Proclamaţia lui Carol
În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu – comandantul diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea, prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului. În cadrul festivităţilor organizate s-au ţinut mai multe discursuri, iar episcopul Dunării de Jos a oficiat un Te Deum.
Cu acest prilej, s-a dat citire celor două importante documente: Proclamaţia către dobrogeni şi un Înalt ordin de zi către armată. Proclamaţia poate fi considerată ca fiind, în aceeaşi măsură, o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor ţării, a religiei minorităţilor din această provincie şi a proprietăţilor, a ordinei şi disciplinei, dar şi un îndemn la colaborare cu autorităţile statului român. La final, Carol I a străbătut oraşul Brăila în fruntea trupelor militare şi în aplauzele cetăţenilor. După festivităţi, oficialităţile, împreună cu Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu, s-au îmbarcat pe vasul „Ştefan cel Mare” şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet, unde au fost întâmpinaţi de numeroşi dobrogeni: români, turci, tătari şi bulgari.
De la Ghecet, Carol I s-a întors în capitală pentru a deschide întrunirea Corpurilor Legiuitoare, însă nu înainte de a ura drum bun trupelor militare care plecau spre Măcin. Autorităţile civile şi militare ale statului român au ajuns la Măcin, apoi la Babadag, după care, în ziua de 18 noiembrie, au intrat în Tulcea. În oraşul Constanţa au ajuns în ziua de 23 noiembrie 1878.
Trei etape
În concluzie, ziua de 14 noiembrie reprezintă ziua unirii Dobrogei cu România. Este ziua în care, la Brăila, în anul 1878 s-au desfăşurat festivităţile prilejuite de punerea în aplicare a art. 46 al Tratatului de la Berlin, prin care teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră revenea la patria-mamă. Unirea Dobrogei cu România reprezintă a doua etapă în procesul de unire naţională a românilor. Prima a fost cea de la 24 ianuarie 1859, când Moldova s-a unit cu Muntenia, iar a treia a avut loc la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
Bani pe apa sâmbetei
Pentru manifestările de Ziua Dobrogei, Consiliul Județean Constanța a alocat, la finele lunii trecute, suma de 237.620 lei. Împărțirea banilor s-a făcut însă într-un mod bizar: majoritatea covârșitoare a banilor s-a dus spre promovare: 120.000 de lei pentru outdoor și print și 75.000 de lei pentru promovare media. Programul artistic propriu-zis costa numai 15.000 de lei. Restul cheltuielilor – scenă şi sonorizare: 15.000; ambulanţă: 1.000; toalete ecologice: 1.000; taxa pentru Uniunea Compozitorilor: 620; alte cheltuieli: 10.000. Interesant este că anularea evenimentelor s-a făcut deși a fost timp destul pentru promovarea lor.
Ce spunea regele
În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, Carol I, după ce călătorise o noapte întreagă, a ajuns la Brăila, unde a fost primit de oficialități şi de mulțimea de localnici. În cadrul festivităţilor, domnitorul a dat citire Proclamaţiei către dobrogeni, text pe care îl puteți citi mai jos, în forma originală, preluată din monografia Dobrogea.
1878-1928. „Cincizeci de ani de vieață românească“, publicație tipărită cu prilejul semicentenarului reanexării Dobrogei, coordonată de Nicolae Iorga și apărută la editura Cultura Națională din București, în 1928.
Proclamația domnitorului Carol către populaţia Dobrogei:
Marile puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit ţara voastră cu România. Noi nu intrăm în hotarele voastre trase de Europa, ca cuceritori, dar o ştiţi şi voi: mult sânge românesc s-a vărsat pentru desrobirea popoarelor din dreapta Dunării.
Locuitori de orice naţionalitate şi religiune! Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea-cel-Bătrân şi a lui Ştefan-cel-Mare, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de Naţiune hotărăşte şi cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii, viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe naţiuni noastre şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă.
Locuitori musulmani! Dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune! Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate de o potrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei vor fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor aleşi din neamul şi legea voastră.
Şi creştini şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române, ele vin cu anume însărcinare de a pune capăt dureroaselor încercări prin care aţi trecut, de a vindeca rănile războiului, de a apăra persoana, averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit, de a vă dezvolta buna stare morală şi materială.
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât de a menţinea ordinea, şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii.
În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine seamă de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţia voastră cetăţenească. Până atunci, autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndestula trebuinţele voastre, de a îngriji bunul vostru trai, de a vă face a iubi ţara la a cărei soartă acum este lipită şi soarta voastră.
Datu-s-a în Brăila, la 14 Noiembrie, anul graţiei 1878, şi al 13-lea al domniei noastre.
