Preferinţele Guvernului în materie de autostrăzi sunt puse sub semnul întrebării de specialişti în construirea şi proiectarea de drumuri, dar şi de rezultatele ultimului recensământ de trafic efectuat acum trei ani. Mesajul specialiştilor este simplu. România nu are nevoie atât de toate autostrăzile desenate pe hârtie zilele trecute de către Guvern cât de construirea autostrăzii Rm.Vâlcea-Sibiu (Piteşti-Rm.Vâlcea figurând în planurile Cabinetului Ponta) şi de o eventuală lărgire a actualelor drumuri naţionale.
Justifică traficul prezent autostrăzile?
Potrivit specialiştilor în trafic de la firmele de construcţii, un drum naţional poate face faţă la o medie zilnică anuală (MZA) de 15.000 de vehicule. Intr-adevăr, odată depăşit acest nivel, drumul intră în clasa E (cea mai scăzută calitativ, în care viteza scade dramatic, iar riscul accidentelor creşte).O autostradă poate deservi în condiţii calitative medii un volum de 60.000 de vehicule MZA. Când se face însă proiectarea se consideră că un drumul naţional poate deservi optim 3.500-4.500 de vehicule MZA iar autostrada 13.000-15.000 vehicule MZA. O autostradă dublată de un drum naţional pe două benzi poate satisface în condiţii optime nevoile de transport pentru aproximativ 20.000 de vehicule. Traficul existent între Braşov şi Sibiu, Piteşti şi Craiova sau Bucureşti şi Alexandria este însă la jumătate. Potrivit recensământului rutier din 2010, între cele două oraşe din Transilvania au circulat 7.000-10.000 vehicule MZA, între Piteşti şi Craiova 8.500-9.500, iar între Capitală şi Alexandria 10.000-12.000 MZA. Valorile superioare se înregistrează în jurul localităţilor. Cele trei autostrzăi au însumat 350 de kilometri iar construirea lor va costa împreună 2,1 miliarde euro. Potrivit standadelor de cost aprobare de Ministerul Transporturilor construirea a două benzi de drum naţional nou ar costa 1,2 milioane euro deci de 5 ori mai puţini bani decât realizarea unei autostrăzi. Corespunzător celor 350 de kilometri, economiile ar fi putut fi de aproape 2 miliarde de euro, bani ce ar fi putut fi folosiţi pentru la Curtea de Argeş-Sibiu. Aceleaşi calcule pot fi extinse şi la propusa autostradă Buzău-Brăila-Galaţi, municipii între care traficul variază între 5.000 şi 10.000 vehicule MZA.
„Brasov-Sibiu nu are trafic nici de 4 benzi. Drumul este pe trei sferturi lărgit la patru benzi. Mai faci şi o autostradă paralelă? Eventual trebuiau realizate încă două benzi în plus, acolo unde lipsesc. In plus, drumul prin Braşov e mai lung cu 30 de kilometri (faţă de Piteşti-Sibiu – n.red.). Din banii cheltuiţi suplimentar cu carburanţii se făcea autostrada pe valea Oltului. Aceeaşi situaţie este între Piteşti şi Vraiova. O lărgire a drumului la patru benzi şi trei centuri ocolitoare rezolvau toată problema”, spune el. Autostradă spre Alexandria, fieful vicepremierului Liviu Dragnea, ”este o glumă”, consideră şeful unei importante firme româneşti din domeniul construcţiei de drumuri.
De ce trebuia realizat Piteşti-Sibiu?
Autostrada Piteşti-Sibiu este singura autostradă (exceptând tronsoanele ăn lucru spre graniţa de vest) inclusă în noile coridoare incluse în reţeaua europeană TEN-T, după cum au fost acestea stabilite în luna octombrie la Tallinn, în Estonia.
Rm. Vâlcea-Piteşti nu costă cele trei miliarde de euro invocate de premier. Singurele estimări datează din perioada de boom imobiliar când preţurile la terenuri şi materiale de construcţie erau mai mari. Autostrada e si mai simplu de făcut decât Comarnic-Braşov.”Piteşti Sibiu nu costă trei miliarde de lei. Pitesti-Sibiu se poate face în 2 ani şi jumătate- 3 ani, Comarnic-Braşov nu se termină nici in 5 ani, cu constructori buni. Aceasta deoarece pe aici sunt multe tunele şi viaducte lungi. Pe Curtea de Argeş-Sibiu tunelurile sunt mai scurte”, spune constructorul menţionat. Realizarea Comarnic-Braşov va presupune transportarea pe DN1 a câteva milioane de tone de materiale. ”Va fi un şir de camioane cu care vei putea înconjura Ecuatorul. Cred că nu s-a gândit nimeni la acest aspect”, adaugă el.
Autostrăzile baronilor
Dincolo de polemica Curtea de Argeş-Sibiu versus Braşov-Sibiu, schiţa premierului indică dorinţa de a fi satisfăcute pozitiv cerinţele a doi puternici baroni din PSD, anume premierul Liviu Dragnea şi preşedintele Asociaţiei Consiliilor Judeţene, focşăneanul Marian Oprişan. Frângerea autostrăzii Bucureşti Craiova spre sud, astfel încât aceasta să treacă prin Alexandria, lungeşte traseul cu 30 de kilometri. La un cost minim de 6 milioane euro pe kilometru, dorinţele lui Liviu Dragean costă suplimentar bugetul 180 milioane euro.
La o zi după ce a prezentat public aşa zisa ”strategie”, harta autostrăzilor a mai suferit o modificare. De unde iniţial se prevedea ca Buzău, Brăila şi Galaţi să fie legate direct printr-o autostradă, o nouă hartă prezentată pe situl de internet al Guvernului stabilea că ruta urmează să treacă mai intâi pe la nord de axaBuzău-Brăila, adică prin Focşani, fieful lui Marian Oprişan. De aici autostrada coboară spre sud, spre oraşele dunărene. In varianta iniţială focşănenii ar fi trebui să aştepte după 2022 legarea lor prin autostradă de Buzău-Ploieşti.
Toate aceste ocoluri, explicabile doar prin presiunile făcute în partid de baronii PSD, costă bugetul suplimentar sute de milioane de euro. Afirmaţiile premierului Ponta că nu sunt bani pentru Piteşti-Sibiu devin prea puţin credibile.
