Atentatele comise de gruparea Stat Islamic, în special cele din Paris, vor produce o schimbare radicală a strategiei geopolitice occidentale, astfel că lupta împotriva terorismului va deveni o prioritate, la nivel internațional, și va înlocui preocuparea centrală pentru agresiunea rusă din Ucraina, informează Wall Street Journal, citat de Mediafax.
În ultimul an, Occidentul s-a concentrat, cu precădere, pe ameninţarea tot mai mare din partea Rusiei, întrucât terorismul reprezenta o problemă controlabilă.
Dar printr-o serie de atacuri coordonate, gruparea Stat Islamic (SI) a adus din nou terorismul în centrul agendei internaţionale, o schimbare cu implicaţii ce ar putea dura ani de zile, comentează WSJ. În acest context, Rusia, în loc de inamic înarmat nuclear, s-a prezentat ca un partener, având un plan pentru combaterea acestei ameninţări.
Strategia Moscovei – de a susţine regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad, cel puţin temporar, ca modalitate optimă de a învinge SI – a fost inacceptabilă pentru Statele Unite şi, până acum, şi pentru Franţa, care a fost unul dintre cei mai duri critici internaţionali ai lui Assad. Această poziţie s-ar putea schimba însă.
Atentatele de vineri de la Paris au crescut considerabil miza geopolitică a Siriei, în condiţiile în care cei aproape cinci ani de război din ţară au trimis sute de mii de refugiaţi în Europa. Acestea vor intensifica cu siguranţă eforturile militare şi diplomatice din această ţară, consideră WSJ. Cu toate acestea, puterile occidentale, în special SUA, ezită să trimită trupe în Siria, pe fondul experienţelor din Irak şi Afganistan.
Atacurile au fost comparate cu cele de la 11 septembrie 2001, de la New York şi Washington, dar europenii nu au aceeaşi putere militară ca SUA, astfel că reacţia Washingtonului este esenţială. Preşedintele american Barack Obama a promis duminică, la summitul G20 din Turcia, că va consolida campania militară condusă de SUA împotriva SI, dar şi eforturile diplomatice pentru soluţionarea politică a conflictului sirian. Obama a discutat despre conflictul din Siria şi cu preşedintele rus, Vladimir Putin, dar nu intenţionează totuşi să schimbe dramatic strategia SUA.
Moscova ar spera că va exista un acord prin care cooperarea pe tema Siriei să ducă la reducerea sancţiunilor impuse Rusiei de Occident din cauza conflictului din Ucraina. Însă unii analişti se tem că o coaliţie cu Moscova ar putea consolida regimul Assad, ceea ce i-ar determina pe sunniţi să susţină gruparea SI.
Atentatele de la Paris, care au avut loc după cele de la Ankara şi Beirut şi doborârea unui avion rusesc în Egipt, au confirmat de altfel abilitatea grupării SI de a acţiona în afara teritoriului pe care îl ocupă în Irak şi Siria.
În aceste condiţii, preşedintele Comisiei de Informaţii din Senatul SUA, republicanul Richard Burr, a declarat pentru CBS că speră ca preşedintele francez Francois Hollande să invoce Tratatul NATO pentru formarea unei noi coaliţii antiteroriste, aşa cum au făcut SUA după atentatele din 11 septembrie 2001.
Între timp, Parisul se pregăteşte să tripleze numărul avioanelor din Orientul Mijlociu pentru operaţiuni împotriva SI. Oficiali francezi au declarat că portavionul Charles de Gaulle, care transportă 24 de avioane de război, era deja pregătit să părăsească portul.
În Europa, atentatele ar urma să genereze noi controverse privind imigraţia şi reintroducerea controalelor sistematice la frontiere, în unele locuri. De asemenea, Guvernele vor avea de făcut alegeri dificile între respectarea drepturilor omului şi intensificarea monitorizării.
