Modul în care s-a desfăşurat execuţia bugetară din 2013 pune sub semnul întrebării relevanţa regulilor bugetare şi angajamentul faţă de disciplina fiscală, pune în pericol încadrarea în nivelul de 3% din PIB şi alterează semnificativ perspectivele pentru bugetul din 2014, considera specialistii Consiliului Fiscal, in cel mai recent raport.
Consiliul Fiscal arată că la momentul operării primei rectificări bugetare existau deja suficiente elemente de natură să indice faptul că estimarea veniturilor bugetare pentru finalul anului era una lipsită de prudenţă, menţionând că a avertizat Guvernul în opinia emisă cu privire la raportul semestrial asupra execuţiei bugetare şi la prima rectificare bugetară.
„Modul în care s-a desfăşurat procesul bugetar din acest an – ambele rectificări bugetare aducând majorări ale ţintei de deficit, în condiţiile existenţei unei interdicţii legale explicite şi a unor suficiente indicii, în baza execuţiei bugetare la finele primelor şase luni, cu privire la probabilitatea ridicată a realizării unor venituri bugetare mult inferioare estimărilor revizuite – pune sub semnul întrebării relevanţa regulilor bugetare şi angajamentul faţă de respectarea disciplinei fiscale”, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an.
Citeşte şi: Cum se vede anul 2014 de la Palatul Victoria
În opinia Consiliului Fiscal, sunt necesare măsuri discreţionare suplimentare semnificative pentru a asigura încadrarea în limitele plafonului de deficit bugetar pentru anul viitor, cu atât mai mult cu cât veniturile bugetare din anii 2012 şi 2013 au fost afectate favorabil de încasările temporare din închirierea benzilor de frecvenţă către operatorii de telefonie mobilă.
Comparativ cu parametrii aprobaţi în contextul primei rectificări bugetare, proiectul de rectificare care va fi discutat miercuri de Guvern prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar fiind revizuită ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei).
La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă se regăseşte la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) şi impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).
Eliminând influenţa schemelor de compensare în lanţ a arieratelor bugetare (în sumă de 2,12 miliarde de lei, a căror repartiţie pe categorii de cheltuieli a suferit unele modificări comparativ cu cea avută în vedere la nivelul primei rectificări bugetare), diminuarea cheltuielilor totale se datorează în principal reducerilor operate la nivelul achiziţiilor de bunuri şi servicii (-744 milioane de lei), asistenţei sociale (-556 milioane de lei lei), utilizării rezervelor existente la nivelul cuantumului bugetat al cheltuielilor cu dobânzile (-477 milioane lei), reducerii componentei alte transferuri (-446 milioane de lei), precum şi diminuării cheltuielilor aferente programelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (-287 milioane de lei).
Cheltuielile de investiţii, care cuprind cheltuielile de capital, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare şi alte transferuri de natura investiţiilor, scad la rectificare cu 1,2 miliarde de lei faţă de nivelul aferent rectificării bugetare anterioare.
Consiliul Fiscal are în continuare rezerve serioase cu privire la posibilitatea de a realiza ţinta de final de an pentru veniturile din fondurile europene post-aderare, în condiţiile în care cu trei luni înainte de finele acestuia, nivelul intrărilor (5,03 miliarde de lei) reprezintă mai puţin de jumătate din suma estimată pentru întreg anul (12,15 miliarde lei lei), iar estimările guvernamentale cu privire la performanţa de absorbţie au fost sistematic mai mari decât realizările.
În opinia Consiliului Fiscal, este esenţial ca rezultatul execuţiei bugetare din 2013 să asigure încadrarea în limita de 3% din PIB (chiar cu o marjă suficient de confortabilă pentru a putea acomoda potenţiale revizuiri ulterioare de date) statuată de Pactul de Stabilitate şi Creştere, astfel încât să poată fi evitată declanşarea unei noi proceduri de deficit excesiv.
Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.
