Pensiile vor fi toate indexate cu 3,75%, iar bugetarii cu salarii mici vor primi ceva în plus la leafă în 2014. Nu se va da, în schimb, nici anul viitor 6% din PIB Educaţiei şi nici nu vor creşte alocaţiile pentru copii, iar mult discutata reducere a CAS va fi şi ea, cel mai probabil, uitată. Ceva, ceva s-ar putea întâmpla în bine tot sub forma unor măsuri sociale, prefigurându-se aşadar un an electoral 2014 cu o puternică amprentă social-democrată.
În prima instanţă, premierul Victor Ponta a anunţat că vor fi indexate în 2014 doar pensiile şi salariile mici. Ulterior, şeful Executivului a revenit şi a precizat că a comis o eroare, în sensul că pensiile vor avea un alt tratament decât salariile bugetarilor: vor fi toate mărite cu 3,75%. Din explicaţiile premierului a rezultat însă o altă idee interesantă: obligaţia indexării pensiilor mari derivă dintr-o decizie a Curţii Constituţionale, dar Guvernul nu exclude modificarea Legii pensiilor astfel încât să aibă posibilitatea majorării diferenţiate. „Conform deciziilor Curţii Constituţionale, pensia fiind bazată pe contribuţii, în momentul în care indexezi punctul de pensii, îl indexezi pentru toată lumea. Dacă vrem să schimbăm acest sistem, trebuie să schimbăm Legea pensiilor. Ori, nu este timp acum, până la noul buget, să mai schimbam Legea pensiilor ca să putem mări diferenţiat“, a explicat premierul Ponta la un post de televiziune.
Cât despre salariile bugetarilor, există două variante pentru 2014: fie va fi majorat salariul minim, fie vor fi ţintite doar anumite categorii de angajaţi la stat (rezidenţii, profesorii debutanţi sau, generic, bugetarii cu salariul până la un anumit nivel). Oricum ar fi, fondurile trebuie să se încadreze în circa 3% din anvelopa salarială.
În prezent, salariul minim este de 800 lei. Prin luna iulie 2013 (adică, înainte de a şti că încasările la buget sunt mult mai mici decât s-a preconizat), premierul Ponta spunea că şi-ar dori în 2014 un salariu minim de 1.000 lei, iar în programul de guvernare al USL se vorbea de creşterea progresivă a salariului minim astfel încât să ajungă în 2016 la 1.200 lei.
Nici în 2014, Educaţia nu va avea 6% din PIB
Pe când erau în opoziţie, social-liberalii criticau decizia Guvernului Boc de a amâna aplicarea prevederii din Legea Educaţiei potrivit căreia trebuia să se aloce acestui domeniu 6% din PIB. Pe diferite voci, dintre care cea a Ecaterinei Andronescu era cea mai tăioasă, reprezentanţii USL spuneau că amânarea este ilegală şi că va duce în colaps sistemul de învăţământ. Ei bine, nici în 2014, la mai bine de un an şi jumătate de la instalarea USL la putere, Educaţia nu va primi 6% din PIB. „Trebuie să şi existe banii aceia în buget. Degeaba spun că dau 6%, dacă banii nu sunt în buget. Legea trebuie respectată în măsura în care există şi posibilitate. Nu poţi să dai ceva din ce nu ai“, a încercat ieri să explice, la RFI, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. Vestea de la Palatul Victoria a venit pentru profesori în timp ce se află în grevă japoneză (greva ţine până astăzi şi este programat inclusiv un protest la sediul USL) şi înaintea mitingului de amploare anunţat pentru 6 noiembrie.
Tot ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, i-a revenit şi sarcina de a preciza că alocaţiile de stat pentru copii nu vor fi majorate nici în 2014. În prezent, alocaţia este de 42 lei. Ultima majorare a acesteia a fost decisă în 2008 şi s-a aplicat de la 1 ianuarie 2009 (creşterea a fost atunci de 2 lei, de la 40 la 42 lei).
În schimb, ca o dovadă a faptului că, în guvernarea USL, PSD are partea leului şi îşi impune aproape toate proiectele, Guvernul va căuta soluţii de ajutorare a copiilor care provin din familii cu venituri mici, fie că vor fi acordate burse şcolare, fie că se vor da tichete pentru uniforme şi rechizite.
De partea cealaltă, în tabăra liberală, se vehiculează ideea renunţării la scăderea CAS cu 3%, în condiţiile încasărilor slabe la buget. De altfel, încă de acum câteva zile, premierul Victor Ponta le transmitea partenerilor de guvernare că „matematica nu ascultă de discursurile de la televizor“ şi că o reducere a CAS va fi operată doar „dacă sunt bani“. „Anul viitor nu putem atinge toate ţintele: să şi scădem CAS, să şi creştem salariile, să şi creştem pensiile, să şi creştem cofinanţarea. Pur şi simplu nu merge“, preciza Ponta. Este evident că, din înşiruirea de mai sus, prioritate au, pentru anul electoral 2014, măsurile cu priză la electoratul PSD. Iar liberalii nu prea au ce face. Deja a fost aruncată în curtea PNL răspunderea pentru încasările mici la buget, iar premierul le-a transmis un mesaj foarte clar: să plece de la putere dacă nu le convin măsurile luate („Când eşti în opoziţie poţi să critici orice, când eşti la putere e bine totuşi să fii solidar sau să pleci de la putere“, Victor Ponta, România TV).
Guvernul se gândeşte la noi taxe
După ce a tăiat drastic fondurile pentru investiţii, inclusiv pentru drumuri şi autostrăzi, Guvernul Ponta vrea acum să strângă banii necesari printr-o nouă taxă. „Este o idee mai veche, de când domnul Fenechiu era ministru, de a introduce o anumită taxă pe preţul benzinei, motorinei, care să alimenteze numai şi numai fondurile necesare pentru construcţia de infrastructură rutieră. Deci, nu ca venituri la bugetul general, ci numai şi numai venituri pentru construcţia de infrastructură“, a declarat premierul Ponta într-o intervenţie tv.
Recent, ex-ministrul Relu Fenechiu spunea că soluţia pentru a se construi mai mulţi kilometri de autostradă în România ar fi mărirea accizei la carburant cu 10 eurocenţi şi taxarea pe distanţă a traficului greu.
Despre introducerea unei noi taxe care-i va afecta pe şoferi a mai vorbit premierul şi în luna august. Atunci, se referea la şoferii care circulă pe autostradă între Piteşti şi Constanţa, din banii strânşi intenţionându-se să se plătească centura de sud a Bucureştiului.
De asemenea, de anul viitor, românii vor plăti contribuţii de asigurări sociale de sănătate şi pentru veniturile din chirii.
