Campaniile sociale, conţinutul video, comunicarea personală şi viteza de reacţie se numără printre tendinţele consemnate de un studiu care identifică opt tendinţe în comunicare pentru 2016, dat publicităţii recent de Grayling.
Studiul – “8PENTRU16 Tendinţe în comunicare“ – a fost realizat de Grayling, companie de relaţii publice cu peste 50 de filiale în SUA, Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia, şi sumarizează comunicarea de brand în 2016.
1. Branduri care înţeleg
Tehnologia şi reţelele sociale au schimbat rolul tradiţional al mărcilor comerciale, care sunt percepute tot mai mult ca actori ai vieţii de zi cu zi. Ceea ce în trecut se numea “responsabilitate socială corporatistă“ (“Corporate Social Responsibility – CSR“) devine tot mai mult o componentă intrinsecă a oricărui brand, de la care publicul aşteaptă tot mai multă implicare. Studiul Grayling afirmă că în SUA mărcile care promovează consumul responsabil au avut o creştere de 9 la sută în ultimii trei ani, iar cheltuielile globale cu astfel de produse se ridică la 400 de miliarde de dolari.
2. Analişti ai propriei existenţe
Sub titlul de “Life Analysts“, Grayling grupează predilecţia consumatorilor de a-şi folosi propriile date personale pentru decizii referitoare la achiziţia de produse şi branduri. Este vorba, pe de o parte, despre datele în posesia cărora se află reţelele sociale şi alte site-uri unde avem cu toţii conturi personale, dar şi despre dispozitivele care măsoară diferite constante fiziologice – de la monitorizarea bolilor la brăţări de fitness.
3. Video Killed the Radio Star
Dictonul este interpretat de autorii studiului în sensul că 2016 va fi anul în care conţinutul video se va generaliza, având în plus puterea de a influenţa deciziile consumatorilor. Grayling aminteşte că Buzzfeed, un site de succes de dată recentă, obţine peste două miliarde de afişări lunar numai din conţinut video, iar 62 la sută dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani ar cumpăra un produs susţinut de un vlogger (autor de video pe YouTube).
4. Înapoi la origini (Return to first principles)
Sub acest titlu, autorii studiului grupează un număr de comportamente care pun în discuţie uzanţele de marketing şi comunicare publicitară ale ultimelor decenii. Fenomene precum share-ul, crowdfunding-ul, pieţele financiare alternative şi 3 D printing înseamnă revoluţii pornite de la origini în domeniile respective.
5. Transmisia de bandă îngustă
Prin “spotlight on dark social“ (“concentrarea pe reţeaua întunecată“), studiul consemnează predilecţia utilizatorilor pentru propagarea mesajelor în grupuri restrânse, cu beneficiul intimităţii. De la grupurile de WhatsApp la conturile private de Facebook, astfel de modalităţi de propagare a mesajului însumează nu mai puţin de 70% din distribuţia pe reţele sociale în momentul de faţă.
6. Arta lui “acum“
Viteza de reacţie şi, în general, de distribuţie a mesajului este o altă caracteristică a comunicării informale şi de brand contemporane. Dominaţia mobilului şi comportamentul voluntar al utilizatorilor potenţează caracterul imediat al comunicării, inclusiv prin utilizarea unor asistenţi virtuali comandaţi de voce, precum Siri sau Google Now.
7. Puterea celor mulţi
Utilizatorii şi în acelaşi timp consumatorii tind să fie tot mai implicaţi în politică, chiar dacă nu la modul partizan, comportament care a putut fi remarcat şi în România, pe Facebook, cu ocazia alegerilor prezidenţiale din 2014.
Petiţiile publicate pe Change.org au fost susţinute, de exemplu, de nu mai puţin de 123 de milioane de semnatari virtuali. Brandurile care ştiu să ţină cont de astfel de curente de opinie vor beneficia din plin.
8. Arată-mi că mă cunoşti
Din punctul de vedere al relaţiilor cu publicul („client service“), accentul începe să se deplaseze către comunicarea personală, în care brandul poate stabili şi înţelege nevoile clientului propriu-zis. Acest gen de relaţii cu clienţii duce la fidelizare, iar Grayling aminteşte că, în medie, clienţii loiali reprezintă 20% din totalul unui business oarecare, dar generează 70% din vânzări.
