Seria de evenimente organizate la Galaţi în acest an cu prilejul Zilei Europene a Patrimoniului are ca obiectiv introducerea în circuit turistic a podgoriilor gălăţene. Tradiţia vinurilor de pe dealurile Covurluiului, care datează de la 1620, când a fost atestat documentar faptul că vinurile de Nicoreşti erau vândute de negustori la Viena, va fi pusă în valoare cu prilejul Zilei Europene a Patrimoniului. Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu (DCP) Galaţi organizează periplul „Drumul viei şi vinului din judeţul Galaţi”, în cadrul căruia grupuri de elevi, studenţi, tineri şi adulţi sunt invitaţi să viziteze cramele şi podgoriile din Iveşti, Nicoreşti şi Buciumeni, precum şi monumente istorice din aceste localităţi. La Iveşti va fi vizitată vechea cramă a generalului Eremia Grigorescu şi a soţiei sale Elena Negroponte, la Nicoreşti vor fi vizitate cramele vechi, cramele noi, Biserica Banu, Biserica Negustori şi Biserica Serdaru, iar la Buciumeni vor vizitate vechile şi noile crame, precum şi Mânăstirea Buciumeni. Centrul Cultural “Dunărea de Jos” va distribui dvd-uri cu filmul “Tradiţia dogăritului în zona Galaţiului” şi va organiza flash-mob-ul “Hora tradiţională”, la care se mizează pe participarea a sute de persoane. La Biblioteca VA Urechia, va fi organizată expoziţia documentară “Pagini din istoria viticulturii gălăţene” şi mai multe dezbateri tematice. „Pentru Galaţiul are tradiţii în viticultură încă din antichitate, dar mai ales din evul mediu, când au apărut primele menţiuni documentare referitoare la vinurile excepţionale făcute în judeţul Galaţi, căutate şi de vecinii noştri şi chiar de Imperiul Otoman, ne-am propus să organizăm acest <>. Avem Colinele Tutovei, Colinele Covurluiului, Podgoria Dealul Bujorului, merlot-ul de Oancea, care este foarte apreciat. Vrem ca acest traseu pe care îl vom organiza la podgoriile din vestul judeţului Galaţi să îl introducem în mentalul colectiv şi sperăm cei care răspund de bunăstarea judeţului Galaţi să îl introducă într-un circuit turistic”, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier la DCP Galaţi.
Vinul de Nicoreşti, exportat la Viena de la 1626
Cea mai veche atestare documentară a vinurilor noastre este cea referitoare la vinurile de Nicoreşti, care în 1626, pe vremea domniei lui Miron Barnovschi Movilă (1626-1629), erau vândute de negustori la Viena şi alte mari oraşe din Europa Centrală. Printre vinurile preferate ale lui Ştefan cel Mare se afla şi Băbeasca Neagră de Nicoreşti, menţionat şi în Cronica lui Ion Neculce, care spunea: “Crăcana de Nicoreşti este o licoare pentru sfinţi mai păcătoşi, aşa ca noi”. Printre proprietarii de vii de la Nicoreşti s-au numărat mari familii boiereşti, Sturza, Donici, Conachi dar şi mănăstirile Agapia şi Văratec. Vedeta zonei este şi astăzi Băbeasca Neagră. Alte soiuri sunt Cabernet Sauvignon, Merlot, Oporto, Burgund Mare, Feteasca Regala, Riesling Italian, Aligote, Muscat Ottonel. Vinurile de Nicoreşti erau exportate în Anglia, Germania şi Israel. La Nicoreşti se întâmplă un fenomen interesant, pentru că mulţi localnici au înţeles ce comoară este vinul lor şi au început să planteze vii noi. În ultimii ani au fost plantate cu vii 236 ha. Un argument pentru reluarea tradiţiei este şi faptul că o sticlă de “Băbească Neagră” de Nicoreşti, din 1983, este vândută ca vin de colecţie, la preţuri de la 146 la 360 lei.
Altă podgorie importantă, Agrovin SA Iveşti, avea în administrare 1.274 ha de vie. Acum, după o privatizare eşuată, mai sunt plantate cu vii 929 ha. Podgoria „Iveşti” este una din podgoriile vechi ale României, fiind atestată documentar de pe 15 iulie 1448, printr-un act de la Petru Voievod către panul Cernat Ploscar. Un personaj important în istoria vinurilor de Iveşti a fost arendaşul Hector Economos, care în perioada 1914-1916 a înfiinţat la Iveşti o plantaţie viticolă de 200 ha. Economos preluase, în 1911, crama de pe moşia fraţilor Theodor şi Panaite Balş. În anii 20, crama şi podgoria au fost preluate de familia generalului Eremia Grigorescu. În 1949, moşia a fost naţionalizată, devenind IAS Iveşti. După 1990, o parte a revenit nurorii generalului, Ariadna Grigorescu-Negraponte. Vinurile „Băbească neagră” şi „Fetească albă” de Iveşti au luat, de-a lungul anilor, numeroase premii la concursurile naţionale şi internaţionale de vinuri.
Podgoria Tg Bujor, renumită prin „Prinţesa Covurluiului”
La fel de celebră este şi podgoria de la Dealul Bujorului, cu o suprafaţă de 4.000 ha. Are un statut special, fiind Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie “Bujoru” (SDCVV) Tg Bujor, care este în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gh Ionescu Şişeşti”. Vinurile de “Dealul Bujorului” au primit în ultimii ani 14 premii la concursurile naţionale şi internaţionale. Printre medaliatele cu argint se află “Cabernetul Sauvignon”, “Merlot”-ul şi “Sârba”. În 2008, 2009 şi 2010, cu „Prinţesa Covurluiului”, un “Riesling Italian” foarte dulce, SCDVV Târgu Bujor a câştigat Medaliile de Aur la Concursul Internaţional de Vinuri de la Bucureşti, la concurenţă cu vinuri din Germania, Grecia, Moldova, Chile, Uruguay, Australia şi Noua Zeelandă.
„Merlot-ul de Oancea” – reluarea tradiţiei
Un vin cu mari şanse de a fi înregistrat ca produs tradiţional este şi „Merlot-ul de Oancea”. În 1987, acest vin câştigase 5 medalii de aur la un concurs internaţional, dar după 1990 producţia a încetat. În urmă cu patru ani, pentru relansarea acestui soi şi-au unit eforturile primarul Victor Chiriloaie şi un investitor, Gheorghe Chelaru, care a cumpărat pe teritoriul comunei o suprafaţă de 23 ha de teren, pe care le-a plantat cu vie. Solul de la Oancea este cel mai bun sol din ţară pentru vinurile roşii şi înainte de 1989 „Merlot-ul de Oancea” era considerat cel mai bun merlot din ţară.
