Curtea Constituțională (CCR) a respins legea privind pensiile speciale ale aleșilor locali, proiectul urmând să fie reanalizat de Parlament. O lege similară privind pensiile parlamentarilor a intrat în vigoare pentru că politicienii au evitat să o conteste la CCR.
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis, ieri, în unanimitate că legea prin care sunt introduse pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea înaintată de Guvernul Cioloș.
Judecătorii CCR au apreciat că legea instituie inegalităţi chiar între persoane care ocupă aceeaşi poziţie şi că iniţiatorii nu au prevăzut sursa de finanţare pentru acest beneficiu. Legea nu este clară pentru că nici unde nu este precizat ce anume reprezintă această pensie – o indemnizaţie, un salariu, o pensie în adevăratul sens al cuvântului sau un cadou. Anterior luării acestei decizii, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, afirma că orice bani în plus constituie un privilegiu. El a admis şi că aceşti bani nu reprezintă o pensie contributivă. Preşedintele CCR a explicat că există o problemă şi în privinţa retroactivităţii prevăzute în actul normativ, care ar face ca şi foştii şefi locali de pe vremea comunismului să beneficieze de ea.
Potrivit Legii privind statutul aleşilor locali, adoptată de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o „indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii. Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, era nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pe baza acestei legi, aleșii locali ar fi beneficiat de pensii cuprinse între 1.000 de lei (primar de comună cu un mandat) și 6.400 de lei (primar al Capitalei cu trei mandate).
PSD nu îi abandonază pe baroni
Ce se va întâmpla mai departe? Legea pensiilor pentru aleşii locali va intra din nou în dezbaterea Parlamentului, pentru a pune de acord decizia magistraţilor de la CCR cu actul normativ. „Când va fi retrimisă la Parlament, vom analiza articolele pe care le-a stabilit Curtea că sunt neconstituţionale şi le vom pune în concordanţă cu decizia Curţii în perioada următoare. Până nu vedem şi motivarea şi nu vedem şi care articol, nu pot să spun mai mult. Vom analiza în momentul în care vine la noi hotărârea Curţii, cu argumentele juridice prin care Curtea a decis şi ce articole au spus că sunt neconstituţionale şi le vom pune în concordanţă cu decizia Curţii. Să vină motivarea şi după ce vine motivarea o analizăm şi facem să fie constituţională”, a explicat vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache (PSD). Cu alte cuvinte, dacă motivarea va respinge ideea pensiilor speciale pe fond, pensiile speciale nu pot fi reintroduse. Dacă însă au fost respinse doar anumite aspecte punctuale, legea poate fi revotată ținând seama de acestea. De exemplu, precizând sursele de finanțare, una din criticile CCR. Cu alte cuvinte, soarta legii privind aleșii locali va putea fi evaluată cu claritate doar în momentul apariției motivării, document cu valoare juridică. Nu ar fi prima dată când parlamentarii găsesc portițe într-o decizie a CCR. De exemplu, CCR a respins ordonanța care reglementa traseismul aleșilor locali, dar parlamentarii PSD au decis că primarii și consilierii vizați nu își vor pierde mandatele.
Fără contestație pentru parlamentari
O altă lege controversată, cea privind pensiile speciale pentru parlamentari, a fost promulgată pe 23 decembrie de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR. Și acesta cu toate că proiectele aveau la bază aceleași principii, legea care-i viza pe aleșii locali fiind redactată în vară la cererea acestora după modelul legii privind pensiile parlamentarilor, prima inițiată, în aprilie. Nici legea referitoare la parlamentari nu conține sursele de finanțare și nu conține principiul contributivității. În ciuda asemănărilor între cele două proiecte, cel care a vizat pensiile parlamentarilor nu a fost contestat la CCR. PSD a votat proiectul de lege, în ciuda afirmațiilor președintelui Liviu Dragnea că se opune proiectului. Liberalii nu au participat la votul final, afirmând că nu sunt de acord cu legea, dar au anunțat, prin vocea liderului depupaților liberali, Eugen Nicolăescu că „nu există un temei juridic pentru a contesta legea la CCR”. Și premierul Dacian Cioloș s-a dovedit înțelegător, criticând cu jumătate de gură votul din Parlament. „Din punctul meu de vedere pensiile speciale nu sunt o modalitate de a rezolva problema veniturilor pensionarilor. În rest, Parlamentul este suveran, este cel ales de români şi nu cred că Parlamentul trebuie să dea seama în faţa Guvernului, ci în faţa alegătorilor, în primul rând”, a spus premierul Dacian Cioloș. La rândul său, președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reexamineze legea, dar nu s-a adresat CCR. În mod previzibil, parlamentarii au respins cererea președintelui de reexaminare.
Potrivit unor surse parlamentare, pasivitatea liderilor politici s-ar explica prin faptul că senatori și deputați din toate partidele ar fi amenințat că nu vor mai vota pensii speciale pentru alte categorii și proiecte cu impact social, dacă aplicarea legii care îi privea era blocată. Cum partidele se pregătesc de anul electoral, liderii politici nu au vrut să riște soarta unor proiecte de lege privind pensiile și salariile bugetarilor. De asemenea, Guvernul Cioloș nu a vrut să riște pierderea sprijnului Legislativului.
32 de foşti deputaţi şi 10 foşti senatori au cerut oficial să primească pensii speciale. Aceştia au depus deja solicitări, deşi normele de aplicare ale legii vor fi adoptate abia în februarie.
