Impozitul mic pe profit, identic cu cel aplicat în restul economiei, absenţa oricăror condiţionalităţi privind exportul de aur sau prelucrarea internă a acestuia, lipsa impozitării suplimentare a supraprofiturilor sunt punctele forte ale României în ochii concesionarilor aurului. Punctele slabe? Facilităţile fiscale lipsă, aceleaşi cu cele din restul economiei.
Nivelul redevenţei plătite de concesionarul unei exploataţii aurifere nu este singurul element luat în calcul la analizarea profitabilităţii afacerii sale, contrar discuţiilor publice axate excesiv în jurul nivelului acestei taxe.
Ziarul „România liberă“ vă prezintă principalele elemente privind impozitarea concesionarilor de exploataţii aurifere din câteva ţări. Trebuie spus că pe lângă nivelul redevenţei – taxă care, de altfel, nu se regăseşte în legislaţia multor ţări – sunt multe alte elemente importante privind echilibrul intereselor stat-concesionar. Printre acestea se numără: nivelul impozitului pe profit, existenţa impozitării suplimentare la depăşirea unui volum de producţie, impozitul de profit plătibil la nivel local (pentru ţările organizate federal), regimul fiscal particular mineritului, anume recunoaşterea pierderilor, amortizarea investiţiilor, taxele plătite anticipat în operaţiile cu nerezidenţii etc. Ţări precum China practică taxe mai mici dacă exploatarea aurului e făcută de o firmă mixtă înfiinţată împreună cu o companie străină. Alte ţări sunt mai blânde cu aurul livrat şi prelucrat pe piaţa internă şi mai dure dacă acesta pleacă la export ca minereu.
Modelul canadian: taxe mari, facilităţi numeroase
Titularul exploatării Roşia Motană, anume Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) şi firma canadiană Gabriel Resources Ltd. (GRL), principalul acţionar, va plăti statului un impozit calculat la rata de 16% aplicabilă întregii economii, precum şi o redevenţă de 6% din valoarea producţiei miniere. Acordul încheiat de Guvern cu RMGC nu conţine condiţii suplimentare privind nivelul producţiei sau taxarea suplimentară a acesteia. În Canada – ţară de unde provine GRL – sistemul redevenţelor nu prea se foloseşte, acesta fiind înlocuit de cel al impozitului pe profit. Astfel, concesionarii minelor de aur plătesc un impozit pe profit de 15% statului federal, căruia i se adaugă suplimentar o taxă minieră cuprinsă între 10 şi 16% aplicată pe diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. În plus, în această ţară se mai plăteşte la nivelul provinciei un alt impozit pe profit, cuprins tot între 10 şi 16%.
Fiscalitatea la nivel regional e o componentă importantă a afacerilor ce presupun extragerea aurului în Canada. În primăvara acestui an, guvernul provinciei Quebec a stabilit creşterea nivelului minim de 16% al impozitului pe profit plătit la nivel local (de la valoarea precedentă de 13%). Acesta se aplică minelor cu o marjă a profitului mai mică de 35%. Dacă profitabilitatea creşte la peste 50%, rata ajunge la 22,9%. De ce ar iubi concesionarii de mine Canada, în condiţiile acestei fiscalităţi ridicate? Secretul constă în facilităţile primite de ei. Potrivit unui studiu al firmei KPMG, concesionarul îşi poate acoperi costurile de deschidere a minei deseori înaintea plăţii taxelor, el beneficiază de credite fiscale pe perioade de până la 20 de ani, pierderile sunt recunoscute până la 20 de ani, doar jumătate din câştigurile de capital sunt impozitate etc. Raportat la Canada, modelul românesc e simplu: taxe mici, facilităţi lipsă.
Cum se situează alte ţări?
Potrivit unui studiu PWC din 2012, Argentina impozitează exploataţiile de aur cu 35%, cât e impozitul pe profit în întreaga sa economie, însă suplimentar concesionarii plătesc în caz de export al minereului sau metalului prelucrat o taxă de 5-10%. În plus, la nivelul provinciei se plăteşte o redevenţă de 3%. Concesionarului i se permite amortizarea echipamentelor în doar 3 ani. Rusia aplică un sistem similar cu cel al României, anume un impozit pe profit de până la 20% şi o redevenţă de 6%. Nivelul redevenţei în Africa de Sud variază: este de până la 5% în cazul minereului rafinat şi de 7% pentru cel nerafinat, astfel fiind încurajată prelucrarea acestuia în ţară. Şi Tanzania, al patrulea producător de aur din Africa, a decis în urmă cu un an să înăsprească impozitarea minelor de aur. Acestea vor plăti o redevenţă de 4% aplicată la veniturile nete, un impozit pe 0,3% din cifra de afaceri, dar şi un impozit pe profit de 30%.
