O investigaţie a Consiliului Concurenţei face câteva comparaţii interesante între standardele româneşti de cost ale autostrăzilor, preţurile efective de realizare şi valorile din Cehia, Bulgaria, Polonia pentru construcţiile similare explicând diferenţele prin abuzul de acte adiţionale care umflă costurile estimate iniţial în România şi asocierile anti-concurenţiale.
Înainte de comparaţiile cu vecinii, raportul observă deviaţia preţului final în comparaţie cu standardul de cost în România (4,7 milioane euro/km la şes, 6,1 milioane la deal şi 7,4 milioane la munte). Standardele de cost au apărut în 2010 prin Hotărâre de Guvern, ca punct de reper în evaluarea ofertelor depuse şi cu obiectivul declarat de a uniformiza preţurile plătite de autorităţi în condiţii similare de execuţie şi includ cheltuielile cu materialele, utilajele, transportul şi forţa de muncă, o marjă de profit de 5% şi cheltuieli indirecte de 10%. Adăugând cheltuielile de proiectare şi inginerie (3%), asistenţă tehnică (1,5%), consultanţă (1%), organizare de şantier (2,5%) şi alte cheltuieli neprevăzute (10%), preţul final ar fi urmat să crească cu cel mult 18% (adică maxim 5,5 milioane euro/km la şes). Ce s-a întâmplat de fapt? “În România preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 6,9 milioane euro, de aproape trei ori mai mare decât preţul mediu din Bulgaria (2,4 milioane euro)” arată raportul CC.
Cum de au bulgarii standarde mai mici de cost?
La şes, în România preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti) iar în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana). În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit CC. Bulgarii au construit însă autostrăzi cu un preţ maxim de 5,5 milioane euro/km în zona de munte. Cu alte cuvinte, bulgarii construiesc la munte la preţurile româneşti din standardele de cost la şes (deşi există o autostradă bulgărească cu 4,3 milioane euro/km) iar la şes de aproape două ori mai ieftin decât în standardele autohtone (preţuri ce sunt depăşite apoi frecvent la finalizare în România)
Soluţii: limitarea actelor adiţionale şi a asocierilor
Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor să evite abuzul de acte adiţionale la contractele iniţiale. Instituţia a constatat că există situaţii în care, prin semnarea de acte adiţionale, câştigătorul licitaţiei (cel care oferă cel mai mic preţ) negociază direct cu autoritatea contractantă o nouă valoare a lucrării, care poate deveni mai mare decât cea a ofertelor depuse iniţial de concurenţii săi. În plus, deşi legale, asocierile creează suspiciuni privind schimbul de informaţii sensibile între participanţi şi limitează posibilitatea părţilor de a concura una cu cealaltă sau cu terţi în calitate de companii independente”, arată CC. În vederea asigurării unei concurenţe reale în cadrul licitaţiilor, Consiliul consideră necesară limitarea interacţiunii între ofertanţi şi evitarea organizării simultane a licitaţiilor cu acelaşi obiect, aşa cum s-a întâmplat în cazul licitaţiilor corespunzătoare celor şase sectoare organizate de Consiliul General al Capitalei pentru atribuirea contractelor cadru de asfaltare a străzilor. Raportul poate fi consultat pe site-ul Consiliului Concurenţei
