Un număr record de cărţi au fost traduse din limba română în suedeză în anul 2013, informează Institutul Cultural Român de la Stockholm.
„În data de 15 august, conducerea Târgului de Carte Bok& Bibliotek de la Göteborg, la care anul acesta România este ţară invitată de onoare, a transmis următorul comunicat de presă, având ca subiect numărul mare de cărţi traduse din română în suedeză în 2013: «Târgul de Carte de la Göteborg, 26-29 septembrie, are anul acesta în centru literatura română. Iniţiativa este susţinută de un număr record de traduceri în limba suedeză: unsprezece titluri aparţinând unor genuri diferite. Nouă dintre autorii cărţilor traduse participă la târg, fie în programul de seminarii, fie în programele de la standul României»”, se arată într-un comunicat al ICR din Stockholm.
„Interesul pentru literatura română este rezultatul unei munci constante şi asidue şi ne bucurăm că editurile suedeze publică anul aceste cele 11 cărţi”, spune Dan Shafran, directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, el însuşi traducător.
„Recolta” de anul acesta prezintă diversitatea literaturii române: va fi publicată proză, poezie, filosofie, vor fi publicaţi clasici (Emil Cioran, Marin Sorescu), nume consacrate (Mircea Cărtărescu), debutanţi (Cătălin Dorian Florescu). Au fost traduşi atât autori care trăiesc în România (Gabriela Adameşteanu), cât şi autori din exil (Norman Manea, Gabriela Melinescu), iar temele cărţilor acoperă subiecte variate, pornind de la istorie (Varujan Vosganian) şi ajungând la feminitate şi maternitate (Ioana Nicolaie).
„Skräpliv” este prima antologie de nuvele românească care apare în limba suedeză, confirmând importanţa acestui gen literar în literatura română. Volumul include nuvelele a 11 autori contemporani, a căror temă comună este singurătatea, fie că e vorba de oameni tineri sau bătrâni, fie că e vorba de cei abandonaţi de istorie, de societate şi de familie.
Cu cinci titluri din cele unsprezece, poezia ocupă un loc important în alegerea editorilor, printre titlurile publicate numărându-se o selecţie de poeme ale lui Marin Sorescu. Sorescu (1936-1996) a fost unul dintre primii scriitori români al căror nume a fost vehiculat pentru premiul Nobel pentru literatură. Memoria sa trăieşte în Suedia nu în ultimul rând datorită premiului Sorescu, acordat anual de Institutul Cultural Român de la Stockholm unui scriitor suedez care dizolvă graniţele şi creează locuri de întâlnire între expresii culturale diferite.
Printre romanele publicate în acest an se numără titluri cu recunoaştere internaţională: „Cartea şoaptelor”, de Varujan Vosganian, o poveste colectivă a armenilor care au luat calea exilului în timpul anilor 1900, tradusă deja în zeci de limbi, „Iacob se hotărăşte să iubească”, de Cătălin Dorian Florescu, o pasionată cronică de familie distinsă cu Schweizer Buchpreis în 2011.
Astfel, cărţile româneşti apărute anul acesta în traducere suedeză sunt: antologia de nuvele „Skräpliv”, (Editura 2244, traducerea Jeana Jarlsbo & Anna Hedman; prefaţă semnată de Henrik Nilsson; selecţie realizată de Eva Leonte & Ingemar Nilsson. Conţine nuvele semnate de Gabriela Adameşteanu, Adriana Bittel, Daniela Crăsnaru, Augustin Cupşa, Adela Greceanu, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Veronica Niculescu, Răzvan Petrescu, Bogdan O. Popescu, Lucian Dan Teodorovici), volumul de poeme „Floarea de menghină”, de Svetlana Cârstean, (Editura Ramús, traducerea Athena Farrokhzad), romanul „Travesti”, de Mircea Cărtărescu, (Editura Bonniers, traducerea Inger Johansson), eseuri – „Tratat de descompunere”, de Emil Cioran, (Editura H:ströms, traducerea Nikanor Teratologen; postfaţă de Sven André), volumul de poeme „Austerloo”, de Daniela Crăsnaru, (Editura Ellerströms, selecţie şi traducere realizate de Dan Shafran), romanul „Jacob se hotărăşte să iubească”, de Cătălin Dorian Florescu, (Editura 2244, traducerea Ulrika Junker Miranda), romanul „Vizuina”, de Norman Manea, (Editura 2244, traducerea Peter Handberg şi Dan Shafran), volumul de poeme „Pe spatele peştişorului de aur”, de Gabriela Melinescu, (Editura Ellerströms, prefaţa şi traducerea Inger Johansson), poemele „Cerul din burtă”, de Ioana Nicolaie, (Editura 10TAL Bok, traducerea Inger Johansson), „Erată din paradis”, de Marin Sorescu, (Editura Ellerströms, selecţie şi traducere Dan Shafran) şi romanul lui Varujan Vosganian, „Cartea şoaptelor” (Editura 2244, traducerea Inger Johansson).
De asemenea, potrivit sursei citate, editurile suedeze au suportat integral costurile pentru publicarea celor unsprezece traduceri din limba română.
