Nicolae Gheorghe a fost demis din funcția de șef al Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). A fost demis și unul dintre adjuncți, Nelu Zărnică, iar cel de-al doilea, Rareș Văduva, a trecut la comanda Departamentului. Demiterile au fost făcute de premierul Dacian Cioloș, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă. DIPI este o structură din cadrul MAI subordonată direct premierului, după o regulă instituită de fostul prim-ministru Victor Ponta.
Motivul formal, oficial al demiterilor, anunțat de ministrul Internelor, Petre Tobă, este îmbunătățirea activității DIPI.
Dar motivul real, spun sursele României Libere, este acela că Nicolae Gheorghe și adjunctul său, Nelu Zărnică, NU mai prezintă “siguranța” necesară “confidențialității” activității acestui serviciu, în condițiile în care fostul ministru al Internelor, Gabriel Oprea, este anchetat într-un dosar de corupție.
Nicolae Gheorghe a fost impus la conducerea DIPI de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, acum cercetat penal ”la pachet” cu fostul procuror general Tiberiu Nițu, pentru folosirea abuzivă a coloanelor oficiale. Surse din serviciul secret afirmă că Nicolae Gheorghe ar fi fost prea apropiat de liderul UNPR.
În plus, fostul șef DIPI NU a prevenit “incidentul” de siguranță, respectiv încălcarea legii de către însuși ministrul de Interne. Adică, nu ar fi îndeplinit una din atribuțiile principale ale departamentului pe care îl conducea, și anume “protecția internă”.
Deocamdată, nu știm dacă fostul șef Nicolae Gheorghe l-a tras de mânecă pe ministrul Oprea, ca să-l atenționeze că încalcă legea prin folosirea abuzivă a coloanelor oficiale sau că încalcă legea prin încheierea protocolului cu procurorul general al României, pentru a-i repartiza coloană oficială și acestuia.
Dacă l-a avertizat pe ministru și nu a fost ascultat, Nicolae Gheorghe avea obligația să sesizeze DNA. Se pare că nu a făcut-o.
Cum președintele UNPR l-a impus la conducerea DIPI, iar Nicolae Gheorghe nu l-a deranjat să-i spună că încalcă legea, acest șef nu mai prezintă siguranța necesară activității de protecție internă, au explicat specialiștii consultați de „România liberă“.
Pe lângă această carență fundamentală, DIPI, sub conducerea lui Nicolae Gheorghe, nu s-a remarcat nici prin activitate informativă. În baza informațiilor adunate de acest serviciu, s-au instrumentat prea puține dosare.
Informațiile pentru cele mai multe și mai complexe dosare de corupție sau de criminalitate organizată au fost furnizate de către Serviciul Român de Informații, apoi de către Direcția Generală Anticorupție și Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (ultimele două, structuri ale Internelor). Altfel spus, DIPI nu și-a dovedit eficiența, afirmă sursele noastre.
Specialiști: Informațiile serviciului secret al Internelor, folosite ca armă politică, șantaj sau pentru afaceri necurate
Istoria postdecembristă ne arată că, imediat după numirea în funcție a unui șef al Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) sau la scurt timp de la menținerea acestuia după schimbarea ministrului sau a puterii, instituția deservește mai mult partidul care ajunge la putere sau anumite persoane/grupuri de interese care gravitează în jurul acelei puteri. Acesta este un alt motiv pentru ca șeful acestei instituții, în cazul de față Nicolae Gheorghe, să fie înlocuit, susțin specialiștii din domeniu.
De-a lungul anilor, serviciul secret DIPI (denumit, începând cu 1990, UM 0215-doi ș’un sfert, UM 0962, DGIPI) a fost folosit ca armă în lupta politică. Nu de puține ori informațiile acestui serviciu secret au fost folosite ca șantaj sau pentru comerțul negru, în avantajul firmelor unor grupări subterane.
Citește și: Interviu cu Traian Igaș: DGIPI nu poate fi desfiinţată
De exemplu, în 2009, când PSD a venit la guvernare alături de PDL, Marian Vanghelie, pe atunci influent lider social-democrat, a anunțat că partidul său a preluat toată arhiva serviciului secret al Internelor, DGIPI, pe care o va folosi în lupta politică, în special împotriva lui Traian Băsescu. Tot în 2009, doi șefi ai centralei DGIPI (Corneliu Șerban și Petre Pitcovici) au fost implicați într-un dosar de corupție. Nu a fost an în care șefi ai departamentului să nu fi fost implicați în scandaluri de corupție sau în protejarea clanurilor interlope (exemple: protecția oferită, prin șeful IPJ Neamț Șoric, clanului Mararu; protecția oferită contrabandiștilor de către secretarul general al Internelor, Laurențiu Mironescu, și șefii SIPI de la Constanța).
Citește și: Scandalul Mironescu – Sfârşitul „Doi ş’un sfert”?
În 2012, serviciul secret al Internelor s-a pus în slujba lui Victor Ponta și a PSD. În mai bine de un an, DGIPI, cum se numea la acel moment, a furnizat doar două note informative către DNA, spre exemplu, și acelea făcute în bătaie de joc (informații extrase din presă), conform informațiilor obținute oficial de România Liberă.
Tot în 2012, în interceptările din dosarul în care a fost ulterior condamnat Marcel Sânpetru, fost adjunct al șefului DGIPI, se vorbea despre cum să se folosească informații ale serviciului secret al Internelor pentru a-l șantaja pe ministrul Transporturilor de atunci, Ovidiu Silaghi.
Faptul că serviciul secret al Internelor nu a reușit să se modernizeze și să atingă minime standarde de eficiență a impus, acum, schimbarea conducerii. De altfel, astfel de schimbări la conducerea DIPI au fost frecvente în ultimii ani.
Reformarea DIPI nu înseamnă doar schimbarea a doi oameni de la conducerea instituției, potrivit specialiștilor consultați de RL, ci o “periere” a întregului serviciu de ofițeri cu mentalitate de servitor față de politicianul de la putere, nu față de cetățean.