Ţara Luanei este un tărâm mistic, localizat în Munţii Buzăului, al cărui mister, alimentat de generaţii de povestitori, poate fi descoperit vizitând misterioasele aşezări rupestre de la Aluniş, Nucu şi Ruginoasa formate din bisericuţa lui Iosif, chilia lui Dionisie Torcătorul, Agatonul Mic şi Agatonul Mare.
Pe pereţii grotei Fundul Peşterii se află misterioasele scrieri nedescifrate şi simboluri străvechi, precum crucea malteză, peştele paleocreştin sau pumnalele Akinakes.
Puţin mai la sud se află Muzeul de Chihlimbar din Colţi, Babele de la Ulmet, asemănătoare cu cele din Munţii Bucegi, iar mai spre nord izvorul cu proprietăţi tămăduitoare de la Fisici.
Puţin mai jos de satul Muscelu Cărămăneşti, în locul unde panorama Ţării Luanei ţi se aşază la picioare, un izvor cu apă sărată pătează verdele ierbii cu cristale de sare o suprafaţă de teren cam cât un teren de fotbal.
Dintr-un loc în care apa se strângea şi băltea, un cioban îşi umple cu găleata butoaiele din căruţă cu preţioasa saramură, în care mai târziu brânza se va odihni la sărat. Puţin mai încolo un jgheab din lemn ridică saramura, astfel încât să poţi umple un bidon cu ea.
Aici se ajunge uşor pentru că din sat se tot coboară. La urcat cu bidoanele în cârcă legate de spate cu chingi este cu atât mai dificil cu cât saramura este mult mai grea decât apa normală.
Oamenii vin de departe să se alimenteze cu apă sărată, folosită acum la muratul castraveţilor de vară sau la brânză, sau pentru păstrarea „porcăriilor“ peste iarnă, când va acoperi în butoaie şunca şi carnea de porc ce urmează să fie afumate.
