Arborii Joshua, o nouă specie protejată

Președintele american, Barack Obama, a inaugurat pe 11 februarie 2016 trei monumente ale naturii în statul California, devenind astfel cel mai înverșunat apărător al zonelor protejate de lege dintre toți liderii Casei Albe.

Aria de aproximativ 730.000 de hectare, care a reușit să își conserve frumusețea naturală, în ciuda unor proiecte miniere și a pășunatului în exces, cuprinde o zonă montană de origine vulcanică, câteva păduri de arbori Joshua și o întindere deșer­tică cu dune de nisip deosebit de pitorească. Obama s-a folosit de o lege care există din anul 1906 (American Antiquities Act), care îi permite președintelui american să treacă sub protecția statului orice zonă de interes ecologic, științific sau istoric.

În ultima sută de ani, concomitent cu dezvoltarea industrială și urbanizarea Statelor Unite ale Americii, numărul ariilor protejete de lege a crescut de la 37 la peste 400. Realizarea de pe 11 februarie face parte dintr-un proiect mai vechi ce are ca scop crearea Rezervației Naturale Mojave. Însă lupta pentru introducerea sub incidența legii a multor arii naturale a fost dusă de mai multe generații de activiști de mediu și continuă și astăzi, fiind nevoie de multă presiune politică pentru a se realiza.

În urmă cu un secol nu existau reguli pentru crearea unui parc național, deorece nicăieri în lume nu exista așa ceva. Ideea de păstrare intactă a naturii exista într-o formă incipientă, însă diferite state aveau diferite reguli, iar în unele creșterea vitelor era prioritară, în altele mineritul sau industria lemnului și politicienilor le era greu să împace pe toată lumea. Până în anul 1860, când s-a constatat că zona din jurul cascadei Niagara a devenit tot mai afectată de turism, iar teama că același lucru s-ar putea întâmpla cu Yellowstone și Surely Yosemite a determinat mințile luminate ale epocii să ia atitudine.

Yellowstone, primul parc național din lume

În anul 1872 Congresul American a fondat Parcul Național Yellowstone, cu girul președin­telui Ulysses S. Grant, iar ideea s-a răspândit în întreaga țară, precum și de partea cealaltă a Oceanului Atlantic. Yellowstone cuprindea inițial numai zone din statul Wyoming, însă s-a răspândit repede în Montana și Idaho. Odată cu el apărea conceptul de spațiu natural pe care oamenii îl consideră prețios, uneori sacru, iar păstrarea lui intactă nu e doar necesară, ci obligatorie. S-au înființat apoi parcurile Yosemite, Mount Rainier, Wind Cave și Mesa Verde, iar în 1916 a luat ființă Sistemul Național al Parcurilor, entitate însărcinată cu supravegherea tuturor aspectelor sălbăticiei. Evenimentul l-a determinat pe scriitorul american Wallace Stegner să afirme că este “Cea mai bună idee a Americii”. Trei decenii mai târziu, în anul 1948, în localitatea Fontainebleau, Franța, s-a înființat Uniunea Interna­țională de Conservare a Naturii (UICN), organizație care are astăzi experți în 185 de state.  

Modelul se extinde în România

Ideea bună a americanilor s-a răspândit și în România, unde, în anul 1935, s-a înființat Parcul Natural Retezat – pe domeniile de vânătoare ale Casei Regale -, în urma demersurilor inițiate de profesorul Alexandru Borza, directorul Grădinii Botanice din Cluj și de savantul Emil Racoviță. Parcul avea atunci o suprafață de 10.000 de hectare, însă aceasta a fost lărgită succesiv, ajungând astăzi la 38.138 de hectare. În anul 1941, printr-o decizie a Hotărârii Consiliului de miniștri, Codrul secular Slătioara, situat pe versantul vestic al masivului Rarău, județul Suceava, a fost declarat arie naturală protejată. Ceva mai târziu, în anul 1962, la inițiativa mai multor organizații silvice, a fost înființat Parcul Național Apuseni.

Pentru mult timp însă nu a existat un act oficial de atestare, la acea dată silvicultorii neavând o noțiune clară asupra categoriilor protejate, ei luând ca model Parcul Național Yellowstone. România are astăzi nu mai puțin de 1,6 milioane de hectare de rezervații și parcuri naturale, monumente ale naturii și rezervații de cercetare, la care se adaugă Delta Dunării. Din tot acest areal 45% este reprezentat de păduri, parcurile naționale și naturale reprezentând 5% din suprafața țării, ­calcul în care nu intră Delta ­Dunării.    

CONCEPT

Scurtă istorie

Conceptul de arie protejată îi aparține președintelui american Thomas Jefferson (1801 – 1809), unul dintre Părinții Fondatori ai SUA. Jefferson a scris despre beneficiile vieții în aer liber și pericolul defrișării pădurilor, fiind inițiatorul unui catalog care a avut ca subiect frumusețile naturale ale Vestului, realizat de Meriwether Lewis și William Clark, doi exploratori deveniți cunoscuți datorită acestei lucrări.