Coaliția PSD-UNPR-ALDE s-a destrămat, aparent, în momentul demisiei lui Victor Ponta de la Palatul Victoria din 4 noiembrie anul trecut. Președintele PSD Liviu Dragnea a fost cel care a anunțat demisia premierului, invocând refuzul aliaților de la UNPR de a părăsi guvernarea. Teza a fost păstrată o vreme. „Guvernul Ponta ar fi fost și astăzi la Palatul Victoria dacă Gabriel Oprea și-ar fi dat demisia după drama din Colectiv!“, avea să afirme Liviu Dragnea, la câteva săptămâni după demisia fostului prim-ministru.
La scurt timp, social-democrații au intrat în conflict și cu ALDE, după contre între Liviu Dragnea și copreședintele acestei formațiuni, Călin Popescu Tăriceanu, pe tema bugetului de stat pe 2016. În aceste condiții, Dragnea a început să ia în calcul schimbarea lui Tăriceanu din fruntea Senatului.
Odată cu reluarea sesiunii parlamentare și cu anunțul PNL că vrea rediscutarea legislației privind alegerile locale, în sensul alegerii primarilor în două tururi de scrutin, PSD pare să își fi redescoperit foștii aliați.
Mai ales că aliații au înțeles că fără aceste partide mici social-democrații nu pot avea majoritatea. Primii care au anunțat că susțin alegerile în două tururi au fost cei de la ALDE, după care și liderii UNPR au amenințat că s-ar putea alătura PNL, în lipsa unei înțelegeri cu PSD.
Cum au decurs negocierile
Social-democrații s-au așezat la masa negocierilor, pentru că au 1.600 de primari în funcție, care sunt avantajați de alegerile într-un singur tur și nu l-ar ierta pe Dragnea dacă și-ar pierde funcțiile.
Un prim pas a fost semnarea unui protocol cu UNPR, în ciuda neînțelegerilor în privința repartizării locurilor la alegerile parlamentare. Potrivit înțelegerii, colaborarea la alegerile parlamentare va fi stabilită printr-un acord care va fi semnat după alegerile locale. Protocolul prevede că cele două formațiuni pot încheia alianțe la nivel local. Partidele se angajează să respingă orice modificare a legislației electorale. Chiar dacă paragraful referitor la alegerile parlamentare lasă loc de interpretări, Liviu Dragnea pare să fi garantat supraviețuirea politică a lui Gabriel Oprea la schimb cu respingerea modificării legii alegerilor locale.
De asemenea, liderii PSD și ALDE au semnat un protocol de colaborare și vor încheia alianţe în plan local, acolo unde vor considera necesar, pentru alegerile din iunie 2016, inclusiv candidaţi şi liste comune în vederea maximizării rezultatelor electorale. De asemenea, PSD şi ALDE vor stabili după scrutinul local condiţiile de realizare a unei alianţe electorale pentru alegerile parlamentare din anul 2016, se precizează în protocol. Documentul nu are nicio prevedere privind legislația electorală, dar colaborarea dintre cele două partide l-a determinat pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, să se situeze în tabăra social-democraților.
Tăriceanu, avocatul PSD
Odată reconstituită, noua majoritate a început să acționeze la limita regulilor democratice. Un prim pas a fost făcut când majoritatea PSD-UNPR-ALDE din Biroul Permanent al Senatului a luat o decizie fără precedent: a anulat două rapoarte ale unor comisii – juridică și de administrație – pe tema proiectului PNL privind alegerile în două tururi de scrutin. „Rapoartele Comisiilor juridică și de administrație publică au fost date în perioada în care Comisia de cod electoral era singura abilitată, iar ea și-a încetat activitatea pe 30 decembrie. Am constatat nulitatea rapoartelor. Procedura legislativă trebuie să pornească de la zero“, a susținut președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. După care, conducerea Senatului a trimis proiectul, pentru raport, la aceleași comisii! De fapt, coaliția PSD-UNPR-ALDE nu a vrut să își asume un vot negativ în plen, pentru că varianta oficială este că social-democrații nu se opun alegerilor în două tururi, vor ca modificarea să fie discutată de Parlamentul viitor.
Oricum, un vot negativ ar fi echivalat cu o transmitere mai rapidă a proiectului către Camera Deputaților, care este for decizional. Nici amânarea dezbaterii nu era posibilă, pentru că, în acest caz, proiectul ar fi fost considerat aprobat tacit, fiindcă trecuseră 45 de zile de la depunere, și legea ar fi mers tot la Camera Deputaților. Decizia fără precedent luată de coaliția PSD-UNPR-ALDE a avut ca efect reluarea procedurii legislative de la zero și amânarea dezbaterilor.
Legea defăimării, primul eșec al alianței
Experți în a amâna proiectele adversarilor, reprezentanții coaliției sunt campioni la grăbirea propriilor propuneri. Legea defăimării, inițiată de Liviu Dragnea, a fost introdusă lunea trecută pe ordinea de zi a Camerei Deputaților de către Biroul Permanent și adoptată, rapid, de Comisia juridică. Proiectul a intrat pe ordinea de zi a plenului, cu toate că ridica o serie de semne de întrebare. Averea a rămas un criteriu de discriminare în ciuda promisiunilor lui Liviu Dragnea că va renunța la această prevedere. În plus, proiectul reglementa un domeniu deja reglementat de 16 ani de zile și nu se baza pe recomandări ale unor instituții europene, ci ale unei ONG.
Apogeul operațiunii PSD-UNPR-ALDE a fost atins în momentul în care președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea (PSD), a supus la vot respectarea sau nu a regulamentului. În cele din urmă, Dragnea a renunțat la articolele cele mai controversate – definiția defăimării și amenzile de până la 100.000 de lei – doar după ce ambasadorul SUA, Hans Klemm, a criticat proiectul de lege. Iar la final, Actul normativ și-a încheiat traseul așa cum l-a început – provocând scandal.
Proiectul a picat în Camera Deputaților, Liviu Dragnea acuzând defecțiuni ale sistemului electronic de vot și cerând anchetarea acestei situații. „Conducerea Camerei Deputaţilor a achiziţionat un sistem electronic care pune sub semnul întrebării, în mod real, votul la toate legile care au fost votate până acum“, a comentat Dragnea, în condițiile în care Camera Deputaților este condusă de un coleg de-al său social-democrat, Valeriu Zgonea.
