Au trecut aproape trei ani și jumătate de când România și-a cedat, în favoarea unui off-shore din Cipru, dreptul de folosință a pavilionului maritim. O decizie extrem de controversată, luată numai de o mână de persoane. De atunci a început un șir lung de procese, prin care Autoritatea Navală Română încearcă să repare ce s-a stricat, dar în care partea adversă nu stă cu mâinile în sân.
Ieri, procesul a ajuns la Curtea de Apel Constanța, care trebuia să dea o decizie definitivă în acest caz. Nu s-a întâmplat însă așa, pentru că magistrații au decis să amâne cu două săptămâni pronunțarea. Aceștia trebuie să stabilească dacă decizia Tribunalului Constanța, care a anulat contractul dintre ANR și off-shore-ul din Cipru, RIFA Holdings Limited (fost Ilvana Holdings Limited), a fost anulată. Avocații au depus ieri concluziile scrise.
Reamintim faptul că acest contract a fost semnat acum trei ani, pe 12 septembrie 2012, Eugen Olteanu era numit director al Autorității Navale Române. În mod straniu, în aceeași zi, Olteanu ia decizia să semneze un contract extrem de important: cedarea pavilionului maritim al României pentru o perioadă de 30 de ani către o firmă din Cipru. Olteanu a fost numit în funcție de Valentin Preda, fost consilier al lui Radu Mazăre, care atunci ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Imediat după semnarea actului, Olteanu pleacă din funcție. Între timp, acesta a decedat.
Indiferent de decizia instanțelor românești, firma cu sediul în Cipru poate apela la cele internaționale și ar putea cere daune de peste 10 milioane de euro pentru neexecutarea contractului.
Contractul prevedea ca statul român să primească suma de o mie de dolari pentru fiecare navă înmatriculată sub pavilionul său.
Obligații pentru statul român
Faptul că o navă este înregistrată sub pavilion naţional aduce obligaţii statului român. Dacă o navă este implicată într-un transport ilegal de arme, de droguri, într-o poluare masivă, imaginea ţării are de suferit, spune Andrian Mihei, fost șef al ANR. Există și posibilitatea ca statul să aibă obligaţii legale pentru membrii echipajului implicați în incidente, cum ar fi luarea de ostatici.