20.7 C
București
luni, 17 iunie 2024
AcasăSpecialLa căpătâiul lui Fenechiu

La căpătâiul lui Fenechiu

Viitorul apropiat aparţine coabitării liniştite cu salvarea aparenţelor europeneşti. Aproape că simt o simpatie pentru victima inocentă Fenechiu, ce nu va mai trăi aceste vremuri.

„Icoana stelei ce-a murit / Încet pe cer se su­ie / Era pe când nu s-a zărit / Azi o vedem, şi nu e.“ Dacă justiţia română ar trebui să-şi pună azi un motto pe cartea de onoa­re, cam ăsta ar fi. Con­dam­narea în pri­mă instanţă a lui Relu Fene­chiu nu demon­s­trea­ză nimic despre situaţia ac­tuală a par­chetelor şi a re­formelor. Ci ara­tă doar ce se lucra prin jus­ti­ţie ieri şi alal­tăieri, când şef al procurorilor anticorupţie era stalinistul Mo­rar, iar spaima în justiţie şi presiunea politică erau atât de intense, încât în fruntea Curţii Supreme a re­u­şit să ajungă independenta – pe bune – Livia Stanciu.

Pe vremea aia, când magistratura se schimba şi se separa de politic sub biciul tiraniei, deşi asta nu era imediat vizibil pentru marele pu­blic, că procesele durează ani de zile, aparatul de propagandă al USL, plus idioţii utili care îl ser­vesc pe Ponta din bucuria de fi băgaţi în sea­mă şi convingerea că el chiar reprezintă un viitor mai bun pentru clasa politică stri­gau în gura mare că reforma nu dă rezultate, iar eva­luările bune din MCV sunt rezultatul lobby-ului lui Macovei şi al altor câţiva tră­dă­tori. Sunt sigur că unii chiar credeau ce spuneau, fi­indcă ci­ne a trăit toată viaţa doar din fabulaţii şi pro­pa­gandă nu-şi închipuie că mai există şi altceva pe lume.

Invers, în 2012-2013, valul spec­taculos de arestări şi con­dam­nări, începând cu Voicu-Cos­tiniu, Năstase şi ter­mi­nând azi cu ministrul Fe­ne­chiu, nu fac decât să ascundă în mod pervers faptul că trendul s-a inversat, iar guvernarea USL, indiferent ce vă spun unul sau altul, n-are gri­jă mai mare (nici mă­car rec­­tificarea bugetară sau regionalizarea) de­cât cu cine va fi înlo­cu­i­tă în toamnă ju­de­că­toarea Stanciu, după ce ins­tituţia pe care o con­duce şi-a permis să declare război pe faţă reţelei Vlasov din Iaşi, prin condamnarea cu executare a unui im­por­tant membru al ei. Nici privatizarea CFR Mar­fă, care trebuie să ajungă la cine a planificat – iată, condamnatul – Fe­ne­chiu, cu orice riscuri, nu se compară, ca miză.

Citeşte continuarea în Revista 22.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă