Extremele acestui examen de bacalaureat arată că în 56 de licee din România promovabilitatea a fost zero, dar şi că 122 de elevi au avut 10 pe linie. Rl a stat de vorbă cu câţiva dintre aceşti copii de excepţie despre modelele pe care le au în viaţă.
Ar trebui, în primul rând, să primească nota zece pentru atitudine. Şi-au stabilit foarte clar drumul pe care vor să-l parcurgă în viaţă. Ştiu exact ţinta spre care se îndreaptă. Tocmai asta i-a făcut să înveţe zi de zi, depăşind însă uzatul şablon al memorării. N-au stat numai cu nasul în carte, extinzându-şi orizontul, implicându-se în viaţa şcolii sau în activităţi caritabile. Aşa s-au descoperit pe ei înşişi. I-am simţit foarte determinaţi. Ei sunt vârfurile generaţiei care a încheiat în acest an ciclul liceal. Sunt, în total, 122 de tineri, din toată ţara, care au obţinut zece pe linie la examenul maturităţii. Iată-i pe câţiva dintre ei. Cum îşi gândesc prezentul şi viitorul.
„Eu ce voi lăsa în urmă?!”
Alina spune că nu a vrut neapărat să aibă un model în viaţă. „Eu ce voi lăsa în urmă, dacă mă iau după paşii altora?!”, întreabă retoric fata considerată şefa de promoţie din acest an a celor de-a XII-a de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi. O întreb ce înseamnă, în opinia ei, a învăţa. „E un efort de patru ani, dacă mă refer numai la liceu, care nu ţine numai de cunoştinţele acumulate în şcoală, ci şi din viaţă”, răspunde cu multă convingere Alina Bocăneală. A studiat la profilul filologie şi limbi străine. Vreau să ştiu ce vrea să devină şi mă surprinde vocea, de la celălalt capăt al firului de telefon, care nu are nicio secundă de ezitare. „Intenţionez să mă implic în proiecte de dezvoltare”. A fost deja acceptată în patru universităţi din Marea Britanie, dar cel mai mult îi surâde ideea de-a ajunge în Danemarca, unde ar putea să studieze marketingul şi şi managementul în comunicare. Este vizată însă şi Universitatea din Bucureşti, pentru disciplina „administrarea afacerilor”. Ce o nemulţumeşte la felul în care e organizat azi învăţământul – promovarea tocitului. „Ar trebui să înceteze accentul pus pe memorare. E nevoie de practică”, arată interlocutoarea. Meditaţii? Nu a făcut, vine categoricul răspuns.
Modelul în viaţă: Bacovia
Oana consideră că trebuie să te respecţi atunci când te afli în faţa Bacalaureatului. „Un elev e performant dacă învaţă de-a lungul anilor de şcoală, nu numai în preajma examenelor”, iată părerea celei care vrea să devină magistrat. Se va înscrie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, sună acelaşi tip de răspuns, tranşant. Am întrebat-o ce a scris la subiectul de la limba română în care îi se cerea să definească noţiunea de model în viaţă. Oana mi-a spus că în viaţă trebuie să-ţi stabileşti un ţel cât mai înalt pe care să doreşti să-l atingi: “Acest lucru m-a dus cu gândul la Bacovia (poetul George Bacovia)”. Oana a fost implicată, în anii de liceu, în diverse campanii umanitare. A făcut parte şi din Consiliul Elevilor din liceul ei. Cum vede viitorul acestei ţări? „Ar trebui să învăţăm să nu ne mai plângem. Şi să nu mai promovăm negativismul, ci numai ceea ce este cu adevărat reprezentativ pentru ţara noastră”, conchide Oana, absolventă a Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Satu Mare.
Cel mai mare duşman – superficialitatea
Claudia ştie că, în faţa unui examen, cel mai mare duşman e superficailitatea. Orice subiect i-ar fi picat, era în stare să-l rezolve, pentru că, spune ea, după patru ani de învăţat în liceu, stăpânea toată materia. „Notele de acum, de la Bacalaureat, înseamnă munca mea de-a lungul anilor”, exclamă Claudia Tonca. Este momentul în care se desparte de o etapă din viaţa ei, după ce a învăţat în acelaşi colegiu din nordul ţării. Ca viitoare studentă, va merge un pic mai la sud, în Cluj, unde vrea să urmeze Dreptul, la Universitatea Babeş-Bolyai. Nu uită însă de profesorii din liceu, aşa cum nu dă la o parte nici sprijinul familiei. „Singur nu reuşeşti. Ai nevoie de familie, să te susţină. Iar profesorii să te îndemne să înveţi, să-ţi fie model, tocmai prin faptul că stăpânesc foarte bine domeniul lor”, îşi descrie Claudia destinul de până acum. A învăţa nu este, în opinia ei, doar un scop în sine. „Trebuie să ajungi în situaţia în care îţi cunoşti în amănunt meseria pe care ţi-ai ales-o”, sunt cuvintele celei care vrea să devină avocat.
Sublimul şi grotescul învăţământului românesc
Bacalaureatul din acest an ne dezvăluie, pe de-o parte, sublimul, iar pe de alta, grotescul sistemului de învăţământ. Avem, iată, conform celor mai noi rapoarte, câteva licee în ţarâ unde, la fiecare în parte, există mai mulţi elevi care au luat zece pe linie. Se remarcă pe primul loc Colegiul Naţional „B.P. Haşdeu” din Buzău, cu nouă campioni, în Satu Mare este Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, raportând cinci reuşite, tot cinci şi la Galaţi, la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, cinci şi la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva, patru la Colegiul Naţional „Zinca Golescu” din Piteşti, patru la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” din Craiova şi câte trei în licee din Iaşi, Cluj, Bacău, Zalău, Brăila şi Caracal. Dar să părăsim imaginea idilică, pentru a pătrunde în subsolul sistemului, acolo unde găsim 56 de licee, din toată ţara, covârşitoarea lor majoritate fiind tehnologice, unde promovabilitatea reprezintă un imens şi gol zero. Alte cifre ne arată, înaintea rezolvării contestaţiilor, că 80.000 de candidaţi la Bac-ul din acest an au picat, promovabilitatea fiind, pe ţară, de 55,4%.
Profesorii solicită schimbarea din temelii a programei şcolare
Scandalul corupţiei din acest an, dar şi rezultatele slabe înregistrate în ultimii trei ani la cel mai important examen al învăţământului preuniversitar, de când candidaţii se află sub lupa camerelor de supraveghere, au amplificat vocile dascălilor care solicită Ministerului Educaţiei schimbări radicale în întregul sistem. Am stat acum de vorbă cu oameni care, pe lângă faptul că sunt directori de licee, au în spate zeci de ani petrecuţi la catedră. Doleanţele lor se referă, în principal, la schimbarea din temelii a programei şcolare. Alt punct vizează examenul de admitere în liceu. Nu poate fi dată la o parte nici solicitarea dascălilor de-a le fi ascultată părerea, de către mai-marii de la Bucureşti, înainte să fie luate acele decizii de care depinde soarta elevilor şi profesorilor. „Cei de la minister ne-au mai întrebat ce trebuie făcut. Dar important este să ne şi asculte. Dorim introducerea examenului de admitere în liceu. Aşa se poate asigura excelenţa în licee”, spune Ionel Banu, directorul Colegiului Naţional „B.P. Haşdeu” din Buzău. Un alt dascăl, cu aproape 40 de ani de activitate în învăţământ, arată că desele schimbări din învăţământ, cu precădere cele mai puţin raţionale, au adus sistemului mari prejudicii. „Prea multe schimbări s-au făcut în învăţământ. Dar important este ca acestea să fie raţionale”, consideră Vasile Ciuchină, directorul Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi. Altă voce arată că, după 23 de ani de schimbări, a venit şi vremea reformelor. „Necesară este mai ales reforma programei şcolare. Trebuie să punem pe primul plan, în faţa elevilor noştri, adevăratele valori”, este opinia lui Ioan Pop, directorul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Satu Mare. Transmitem, iată, opiniile dascălilor. Rămâne de văzut reacţia Ministerului Educaţiei. Dacă va fi…
