Curtea Constituțională a României (CCR) a dat publicității motivarea deciziei prin care a interzis Serviciului Român de Informații să acorde sprijin tehnic procurorilor pentru investigarea infracțiunilor deoarece nu este organ de urmărire penală.
Textul declarat neconstituțional este: „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”. SRI se încadrează în sintagma “ alte organe specializate ale statului”.
Curtea Constituțională acceptă și REVIZUIRI!
Decizia CCR se aplică în TOATE dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată, din care se elimină probele administrate cu sprijinul tehnic al SRI. De asemenea, se aplică și în toate dosarele aflate deja în instrumentare pe rolul tuturor parchetelor, inclusive pe rolul DNA și DIICOT. “În ceea ce priveşte hotărârile DEFINITIVE, această decizie poate servi ca temei de REVIZUIRE în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României”, se precizează în motivarea CCR.
Citește și: De ce va crea Curtea Constituţională haos în justiţie
Unele surse afirmă că după data de 16 februarie, când Curtea Constituțională a eliminat probele obținute cu sprijinul SRI, ar fi existat o avalanșă de cereri de revizuiri solicitate de condamnații definitiv.
Din momentul publicării în Monitorul Oficial, toate parchetele, cu excepția DNA, nu mai pot face interceptări, monitorizări, decriptări, filaje, alte operațiuni de supraveghere deoarece nu dețin tehnică și nu au specialiști. Numai DNA are un serviciu tehnic prin care poate acoperi, în parte, suportul tehnic pe care îl cerea până acum SRI-ului.
Celelalte parchete pot apela la ajutorul Ministerului Afacerilor Interne (Direcția Operațiuni Speciale a Poliției- DOS) Această direcție nu are însă aparatură performantă ca a SRI.
Care sunt pierderile materiale
Pentru a dota parchetele cu tehnică și specialiști, ministrul Justiției, Raluca Prună, a cerut suplimentare bugetului cu un miliard de euro. În afară de aceste pierderi de la buget, se mai pot adăuga pierderile prin imposibilitatea de a descoperi, pentru o perioadă, multe infracțiuni economice grave, spre exemplu. Pierderile totale încă nu pot fi cuantificate.
Cel mai afectat este DIICOT, care investighează organizațiile de criminalitate din țară și transfrontalieră, care trebuie (dar nu are specialiști) să participle la supravegheze traficului internațional de arme, droguri, carne vie. DIICOT nu are un serviciu tehnic de supraveghere. În urma deciziei CCR a rămas fără sprijinul specializat al SRI pentru monitorizarea marii criminalități. Pentru a putea face față, conducerea DIICOT a cerut 200 de polițiști judiciariști, tehnică necesară, investiții și 20 de milioane de euro.
Până la dotare și la specializarea politiștilor judiciariști solicitați, DIICOT poate apela la serviciile instituțiilor de la Interne (DOS), care, însă nu au specialiști în limbi rare și nici specialiști în filarea spionilor, spre exemplu, spun specialiști consultați de România liberă.
DIICOT trebuie să investigheze dosare cu alimentarea conturilor unor celule teroriste, cu depistarea si probațiunea în cazurile de spionaj, cu exportul illegal de sute de milioane de euro sau dolari, să probeze infracțiuni la piata de capital, deturnări de fonduri care au consecințe grave asupra economiei naționale, spălări de bani, evaziune și multe alte infracțiuni.
Practic, în acest moment DIICOT este BLOCAT, lăsând cale liberă săvârșirii infracțiunilor grave care pot adduce atingere siguranței naționale.
Care era sprijinul SRI declarat neconstituțional
SRI, care e (era) singura autoritate pentru supravegherea comunicațiilor, putea oferi anchetatorilor specialiști în limbi rare ( dialecte afgane, arabe, chineze etc) care să înțeleagă comunicațiile dintre infractori periculoși din zonele orientului, spre exemplu.
SRI putea oferi agenți acoperiți , specialiști ( care să nu fie descoperiți) în filarea unor spioni, decriptări de softuri sofisticate, alte servicii. Totul se făcea la cererea procurorului anchetator, în baza unui mandate de la judecător.
Cu toate acestea, CCR a decis că o sintagmă din Codul de Procedură Penală ( “și alte organe specializate ale statului”), care oferea procurorilor posibilitatea să solicite sprijin de la SRI, este neconstituțională deoarece nu oferă suficiente garanții pentru apărarea drepturilor și libertăților omului.
Nu numai DIICOT este afectată, ci și toate parchetele din țară, după cum ne-a transmis procurorul general interimar al României, Bogdan Licu.
Ce cere DNA pentru a suplini eliminarea sprijinului SRI
Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale a României (C.C.R.), va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora, precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare, anunță DNA.
Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro, cerut ieri de la Ministerul Justiției.
Într-un comunicat DNA anunță că în prezent, cooperează în vederea realizării activităților de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informații (S.R.I.), care asigură suport logistic și tehnic pentru interceptarea comunicațiilor la distanță, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video și localizarea prin mijloace tehnice.
În situația în care, după publicarea deciziei menționate în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție.
Necesitățile identificate de DNA
– achiziționarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale – cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;
– achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor – cost estimat de aproximativ 415.000 euro;
– detașarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliție judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detașare de la Ministerul Administrației și Internelor la D.N.A se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului);
– atribuirea / achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 – 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;
– achiziționarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri – cost estimat de aproximativ 650.000 euro;
– realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că acești polițiști dobândesc în timp cunoștințele specifice activității de supraveghere tehnică – cost estimat 200.000 euro.
Pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar.
DNA avertizează că va scădea rapiditatea obținerii probelor.
România, raiul infractorilor!
Europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiției, susține că „România riscă să devină pentru o bună bucată de vreme raiul infractorilor și al crimei organizate, oprind anchete transfrontaliere, făcute în cadrul cooperării europene în materie penală”.
