Ce îl recomandă pe Chiuariu să modifice Constituţia?

Senatorul PNL Tudor Chiuariu este preşedintele Comisiei juridice a Senatului şi vicepreşedinte al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, condusă, după cum se ştie, de Crin Antonescu. Din această poziţie a fost foarte vocal în dezbaterile politice legate de modificarea legii fundamentale a statului român.

Audiat în dosarul lui Fenechiu

Chiuariu a anunţat zilele trecute că susţine un amendament prin care „orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primită din partea acestuia”. Acuzat că prin această iniţiativă, Chiuariu ar lăsa o portiţă deschisă pentru ca procurorii să poată fi audiaţi de Parlament, Chiuariu a precizat că amendamentul propus de el vizează doar şefii parchetelor. Disputa încă nu s-a încheiat, mai mult, ea a generat un adevărat scandal în care au avut luări de poziţie nu doar politicienii, dar şi membri ai societăţii civile.

Şi totuşi cine este Tudor Chiuariu, ajuns la 37 de ani unul dintre oamenii foarte importanţi în procesul de revizuire a Cons-tituţiei? Acum doi ani a devenit doctor în drept, iar din 2000 este avocat în baroul Bucureşti. În acelaşi an, Tudor Chiuariu a început colaborarea cu unul dintre cei mai influenţi oameni politici din zona Moldovei, actualul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu.

Între 2000 şi 2003, Chiuariu a fost jurist la firmele lui Fenechiu, iar ca urmare a acestei legături el s-a aflat în atenţia DNA şi a DIICOT.

De altfel, în 2008, Chiuariu a dat explicaţii la DNA în dosarul în care Relu Fenechiu este anchetat pe motiv ca, în perioada 1999-2004, ar fi vândut la preţuri suprăvaluate societăţii Electrica Moldova transformatoare furate. La acea dată, Chiuariu a recunoscut că a semnat acte, dar cu numele de “Tudor Chiuaru”. În 2012 când Fenechiu a fost trimis în judecată, Chiuariu a ţinut să se delimiteze încă o dată de faptele din acest dosar.

Acuzat în dosarul Poşta Română

Despre legătura strânsă dintre Chiuariu şi Relu Fenechiu a vorbit explicit acesta din urmă într-un interviu în care a precizat că “nu e meritul meu că Tudor Chiuariu şi Cristian Adomniţei au ajuns miniştri în guvernul Tăriceanu. Eu i-am adus la Bucureşti, dar premierul Tăriceanu i-a remarcat”. De altfel, numirea lui Chiuariu în fruntea Ministerului de Justiţie în 2007 a fost una surprinzătoare. La acea dată acesta nu era nici măcar parlamentar, funcţie pe care o va dobândi la alegerile care au avut loc un an mai târziu. În momentul numirii sale ca şef peste justiţie, Chiuariu era secretar de stat şi şeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă. Anterior mai deţinuse func-ţia de vicepreşedinte al Or–ga–nizaţiei Municipale Iaşi a Tineretului Naţional Liberal (1997-2002) şi vicepreşedinte al Curţii de Onoare şi Arbitraj a PNL.

Tudor Chiuariu este acuzat de abuz în serviciu într-un proces în care statul român a fost prejudiciat cu 4,9 milioane de euro. Potrivit DNA, “în perioada 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului român în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care a fost implicat şi ministrul Chiuariu, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a favoriza societatea, prin schimbarea situaţiei juridice a imobilului.” În acest dosar cunoscut sub numele de “Poşta Română”, Chiuariu a fost achitat de completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în 2012. Doi dintre ei au apreciat că fostul ministru al Justiţiei trebuie achitat deoarece nu există probe care să-i dovedească vinovăţia, în vreme ce al treilea a considerat că senatorul liberal ar trebui condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, întrucât a acţionat “în mod arbitrar şi despotic”.

Sentinţa nu este definitivă şi se va judeca, anul acesta, la Înalta Curte de Justiţie în completul de cinci judecători.

Tudor Chiuariu a avut o ciocnire şi cu Agenţia Naţională de Integritate. El a susţinut că statutul parlamentarilor este neconstituţional pentru că permite încetarea mandatului unui ales doar prin decizia ANI, fără existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Acţionând în acest spirit, Chiuariu a propus o derogare la statutul parlamentarilor potrivit căreia aleşii neamului ar fi putut contesta în termen de 45 de zile (faţă de 15 zile) un raport al insituţiei de integritate care le era defavorabil şi stabilea că sunt incompatibili. Dacă în acest interval nu contestau verdictul ANI, parlamentarii îşi pierdeau automat mandatul. Iniţiativa lui Chiuariu a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională.

Viziune – Cum vede România de mâine

În calitatea sa de preşedinte al Comisiei juridice a Senatului şi vicepreşedinte al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, Chiuariu a susţinut o serie de amendamente la modificarea Constituţiei, prin care:

 – deputatul sau senatorul care părăseşte partidul sau formaţiunea politică pe ale căror liste este ales, pierde o dată cu plecarea din partid şi mandatul de deputat sau senator.

– reducerea mandatului preşedintelui la 4 ani, astfel încât alegerile prezidenţiale să fie organizate la mijlocul mandatului parlamentarilor.

– familia a fost definită ca fiind bazată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.

– „trebuie să avem mai multă putere pentru Parlament, un control mai strict al Guvernului, un preşedinte arbitru, care să fie neutru, imparţial şi să poată să-i reprezinte pe toţi românii şi nu doar un partid sau un grup de interese”.

Wikileaks – „Nu va deranja oligarhii României“

Numele lui Chiuariu apare în stenogramele WikiLeaks dar nu într-o lumină favorabilă. Într-o informare confi–denţială întocmită de Ambasada SUA la Bucureşti şi intitulată „Experţii pun la îndoială devotamentul noului ministru al Justiţiei în eforturile anticorupţie“ se arată că „noi credem (n.r. – Ambasada SUA) că ministrul Chiuariu a fost ales mai degrabă pentru loialitatea sa decât pentru competenţa sa.

O interpretare indulgentă a numirii sale este că el va fi în cel mai bun caz sincer şi un muncitor neexperimentat ale cărui eforturi, cel mai probabil, nu vor ameninţa interesele oligarhilor ascunşi ai României – inclusiv Fenechiu (n.r. – Relu Fenechiu, PNL), baron de Iaşi, despre care se spune că l-ar fi ajutat pe Chiuariu şi pe ministrul de Interne Cristian David să-şi asigure posturile“. Tudor Chiuariu a fost ministru de Justiţie în 2007, dar mandatul său a durat doar câteva luni. La negocierile pentru formarea guvernului Ponta de anul trecut, de asemenea, a fost vehiculat numele lui Chiuariu.