Timişoreanca Maria Grapini a devenit una dintre cele mai prezente figuri publice. Ea a stârnit numeroase critici prin tentativa de a reintroduce impozitul forfetar. Acum, însă, ministrul conservator promite că va încerca să fluidizeze circuitul banilor plătiţi de stat către intreprinzătorii privaţi.
Reporter: Aţi anunţat o măsură interesantă şi anume scutirea de plata dobânzilor şi a majorărilor de întârziere faţă de bugetul statului pentru companiile care nu şi-au primit din partea statului sumele cuvenite pentru proiectele finanţate din fonduri europene. Vreau să vă întreb care estimaţi că va fi impactul acestei măsuri asupra mediuliui economic, asupra IMM-urilor, în special?
Maria Grapini: În primul rând, va avea un impact pozitiv asupra lichidităţilor. Companiile se plâng acum de lipsa de lichidităţi, pe de o parte. Pe de altă parte, va avea impact asupra costurilor, pentru că va lipsi acea cheltuială cu doobânzile şi penalităţile. Dar eu cred că restabilim o echitate, pentru că nu era corect ca statul să ia dobânzi şi penalităţi pe ceea ce firma trebuia să plătească, dar, la rândul lui, statul nu i-a decontat pe facturile care erau depuse pe fonduri europene. Eu mă bucur că a fost o înţelegere perfectă în Guvern şi s-a acceptat acest lucru. Avem, de fapt, un dublu impact. Şi ar fi şi al treilea: o încurajare a companiilor, pentru că ne pregătim pentru perioada 2014 – 2020 şi firmele erau foarte demobilizate în scrierea proiectelor europene, exact pentru impactul negativ pe care l-a avut un proiect european asupra companiei. Şi atunci vrem să rezolvăm aceste trei lucruri, în afară de faptul că eu când am vorbit de etică, trebuie să înţelegem că şi statul trebuie să fie etic faţă de companii, nu numai companiile faţă de stat.
Statul trebuie să plătească orice factură în 30 de zile
Reporter: La Cluj a existat o vie dezbatere în ultima perioadă. Preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor, domnul Augustin Feneşan, spunea că fondurile europene falimentează IMM-urile, din cauza unor greutăţi legate de circuitul financiar şi vorbea inclusiv despre aceste dobânzi şi penalităţi la care aţi făcut deja referire. Există şanse ca circuitul financiar să se fluidizeze şi banii europeni să ajungă mai devreme la cei care îi merită?
Maria Grapini: Da! Şi fluidizarea nu ţine numai de banii europeni, ţine şi de restul plăţilor către stat, pentru că am aplicat Directiva 7 a Uniunii Europene, pe care am fi putut să o aplicăm cu trei ani în urmă, dar n-a fost aplicată, aceea ca statul să plătească orice factură pe care o are în relaţia cu privatul la 30 de zile. Aşadar, din luna mai, toată lumea care are contract cu statul sau statul dacă are să îi plătească, fie diferenţă de impozit, fie TVA, trebuie să îi deconteze la 30 de zile. Pentru ceea ce are din urmă, trebuie să îi facă o eşalonare. Deci, fluidizarea va exista, iar din punctul de vedere al fondurilor europene, a avut dreptate preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor. Cunosc foarte multe firme care au trebuit să închidă datorită fondurilor europene, de aceea am spus că impactul este şi psihologic prin ceea ce am făcut noi acum, prin ştergerea dobânzilor pentru neplata la stat până când se primesc banii de la fondurilor europene, tocmai pentru ca în perioada următoare să nu mai avem necontractate, neangajate fondurile europene. Avem aproape 39 de miliarde de euro şi trebuie să avem cine să scrie proiectele acestea, pentru atragerea fondurilor europene.
Încasarea TVA-ului ar putea fi regândită
Reporter: Există vreun studiu care să arate care a fost impactul asupra economiei a introducerii măsurii plăţii TVA-ului la încasare pentru companiile care au o cifră de afaceri de până la 500.000 de euro?
Maria Grapini. Nu, termenul este foarte scurt pentru un studiu de impact, însă la încheierea semestrului I, am propus Ministerului Finanţelor, deja, pentru că, până la urmă, eu am în portofoliu cumva această mare responsabilitate, am propus să facem o analiză a plăţii TVA-ului la încasare, pentru că au fost şi efecte negative, poate neprevăzute la introducerea măsurii, o măsură de altfel cerută de mediul de afaceri, să se plătească TVA-ul la încasare, şi sigur că putem, dacă impactul este negativ – eu, personal, am multe reclamaţii de la firme – să încercăm să schimbăm, adică fie să introducem plata TVA-ului la încasare pe tot lanţul, deci, fără un plafon, fie să introducem opţional, aşa cum este în Polonia. Dar aşteptăm analiza impactului semestrului I…
Cheltuielile cu cercetarea ştiinţifică, deductibile
Reporter: Vreau să vă rog să ne oferiţi câteva detalii şi despre măsura pe care aţi anunţat-o, de a deduce în totalitate cheltuielile de cercetare finanţate de companii. Cum credeţi că va influenţa dinamica economică mai multă inovare, mai multă cercetare ştiinţifică încorporată în producţie?
Maria Grapini: România are un decalaj faţă de Uniunea Europeană, şi din punct de vedere al competitivităţii, al inovării şi, dacă vreţi, din punctul de vedere al numărului de IMM-uri pe mia de locuitori. Şi atunci, în acest an, în 2013, în primul an de guvernare, de după alegerile din decembrie, am introdus deducerea a 50 la sută din toate cheltuielile pe care le face o companie – şi vreau să subliniez: o companie, nu un institut de cercetare, nu o universitate! Dacă o companie angajează cheltuieli de cercetare pentru dezvoltarea unui produs, pentru îmbunătăţirea calităţii unui produs, pentru o cercetare pentru un flux tehnologic, să zicem, în companie, îşi contabilizează aceste cheltuieli şi, chiar dacă sunt cheltuieli externalizate, adică a făcut cercetarea cu cercetători atraşi şi îşi deduce, în 2013, deocamdată mergem gradual, 50 la sută din aceste cheltuieli. Propunerea în programul de guvernare şi propunerea pe care eu o susţin este ca anul viitor să fie sută la sută deduse aceste cheltuieli. Dar este un prim pas, pentru că mediul de afaceri reclama de foarte mult timp ca cheltuiala de cercetare să fie considerată investiţie, deci să se deducă din cheltuieli.
Şi tot pentru anul viitor avem în programul de guvernare propunerea mea, aceea de a neimpozita profitul reinvestit la întreprinderile mici şi mijlocii, preponderent pentru cele din industrie, pentru că acest guvern s-a angajat şi la o strategie de reindustrializare a României.
