In loc de măsuri reale de reformă a companiilor de stat, de iniţiative care să readucă economia la creştere aproape de potenţialul acesteia, premierul Victor Ponta direcţionează atenţia românilor către subiecte pe placul electoratului. Dacă săptămâna trecută rolul de inamic public a revenit managerilor din companiile de stat care ar fi încasat indemnizaţii uriaşe, săptămâna aceasta, premierul dirijează furia publică către foştii membri ai Comisiilor de supravegere a asigurărilor, a pensiilor private şi a bursei de valori.
Taxa de 85% pe ce?
Fără a prezenta public o listă cu compensaţiile efective încasate de membrii incriminaţi, Victor Ponta a spus ieri că doreşte taxarea cu 85% a salariilor compensatorii pe care şi le-au votat membrii fostelor comisii din care s-a înfiinţat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Nu ar fi vorba de o impozitare, ci de o „taxă pe obraz gros”.
„Mie mi se pare absolut inacceptabil să iei 800.000 de Euro după ce ai luat 20-30.000 de Euro pe lună, într-o instituţie totuşi publică. În America s-au impozitat cu 90% bonusurile acelea de la băncile care au intrat în faliment. Cred că ar trebui să facem acelaşi lucru şi am cerut Ministerului de Finanţe să găsim o soluţie”, a spus Ponta.
El a precizat că e foarte posibil ca o decizie în acest sens să fie luată marţi, în şedinţa de Guvern.
„O să discut cu domnul Ruşanu să văd cine a cerut acele aşa-zise salarii compensatorii, pe care tot ei şi le-au dat – nu sunt prevăzute în lege sau le-a dat cineva – şi le-au dat ei, ei şi le-au votat, iar acuma trebuie să fie plătite”, a afirmat el.
Compensaţiile, în realitate incerte
Nu sunt informaţii sigure că plăţile menţionate de Victor Ponta s-ar fi făcut. Membri ai Comisiilor ce ar fi încasat uriaşele sume susţin că, dimpotrivă, nu au primit niciun ban cu titlul de compensare.
”Pe durata mandatului meu la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare astfel de compensaţii nu s-au plătit”, afirmă Carmen Negoiţă, fostul preşedinte al instituţiei, al cărei mandat a expirat la finele lui aprilie 2013. Potrivit declaraţiilor făcute de aceasta ziarului Bursa, nici cei trei comisari al căror mandat a fost încheiat anul trecut, anume Bogdan Cheteranu, Gabriela Anghelache şi Cătălina Sava nu au primit bani drept compensaţii.
Surse oficiale citate de ziarul Bursa afirmă că normele interne ale Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private nu prevedeau nici aici plata salariilor compensatorii. Singurii care, probabil, au încasat plăţile pe care Ponta le vrea impozitate cu 85% sunt comisarii de la Supravegherea Asigurărilor.
Intr-un comuncat de presă remis la finele săptămânii trecute, Autoritatea de Supraveghere Financiară, instituţia ce a preluat atribuţiilor celor trei entităţi desfiinţate, afirmă că nu a plătit din momentul înfiinţării sale nici un salariu compensatoriu.
Autoritatea nu informează dacă în realitate s-au plătit astfel de compensaţii până la înfiinţarea sa şi care a fost valoarea încasată de membrii comsiilor.”Compensarea acestora s-a făcut până la data înfiinţării ASF, pe baza contractelor avute cu fostele autorităţi” se mărgineşte să informeze ASF. Potrivit instituţiei, contractele membrilor prevedeau plata a 9 salarii la Comisia Naţională a Valorilor mobiliare şi a 19 salarii la Comisia de supraveghere a asigurărilor”.
Cele trei foste comisii de supraveghere erau conduse de 19 comisari. Potrivit declaraţiilor făcute de premierul Ponta, fostul preşedintele Daniel Tudor al CSA câştiga 188.000 lei pe lună (40.000 euro), Carmen Negoiţă, fostul preşedinte al CNVM – 80.000 lei pe lună (18.000 euro), iar Marian Sârbu, fostul şef al CSSPP , 14.000 euro.
ASF este condusă de Radu Ruşanu, care primeşte un salariu de 14.000 de euro pe lună, salariul prim-vicepreşedintelui Daniel Dăianu este de 95% din cel al preşedintelui, iar cei trei vicepreşedinţi au un salariu lunar de 90% din salariul preşedintelui. Cei 12 membri neexecutivi primesc fiecare câte 3.600 euro.
S-au plafonat în realitate salariile managerilor?
La cinci zile după ce a făcut vâlvă anunţul Guvernului privitor la adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă prin care se plafonează salariile directorilor executivi din companiile de stat la cel mult şase salarii brute pe ramura respectivă (sumă la care se adaugă bonusuri de performanţă), actul legislativ menţionat nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Fără publicare, o astfel de măsură nu produce niciun efect. Publicarea ordonanţelor de urgenţă se face de regulă imediat în Monitorul Oficial, explică directorul pentru informaţii publice al unui important minister.
