Academia Română împlineşte 150 de ani de activitate pe 4 aprilie 2016. Cu această ocazie, luni, de la ora 17.30, va avea loc la București un concert susținut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu“, dirijată de Valentin Doni.
În programul serii vor fi lucrările Rapsodia a 2-a de George Enescu, “Uvertura fantezie” (“Romeo și Julieta”) de Piotr I. Ceaikovski, “Amurg de toamnă” de Alfred Alessandrescu, “Dans slav nr. 8” de Antonin Dvorak, “Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici și “Uvertura Academica” de Johannes Brahms.
Pe lângă concertul de la Ateneu vor mai avea loc evenimente la Academia Română și la Castelul Peleș, pe 4 şi 5 aprilie.
Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, instituţia, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, primeşte, în 1879, titulatura Academia Română.
„Am hotărât ca sărbătorirea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea Academiei Române să se desfăşoare sub sloganul Academia Română – 150 de ani în serviciul Naţiunii Române. Este o realitate care s-a impus de la sine, căci Academia Română s-a născut odată cu statul român, tocmai din nevoia acestui stat de a fi reprezentat şi susţinut de instituţii puternice, care să-i definească şi construiască identitatea“, a declarat academicianul Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române.
Prima misiune şi rolul predominant al Academiei a fost şi a rămas, de-a lungul a 150 de ani de existenţă, făurirea şi apărarea identităţii noastre naţionale, a valorilor ei spirituale profunde, irepetabile, afirmă acesta. “Misiunea aceasta -şi-a îndeplinit-o cu onoare şi cu simţ de responsabilitate prin opera membrilor ei, reprezentanţi de seamă ai elitei culturale şi ştiinţifice a ţării. În Academia Română au fost elaborate lucrări fundamentale pentru limba, cultura, istoria şi ştiinţa românească: “Dicţionarul Tezaur al limbii române”, la care s-a lucrat 100 de ani, “Tratatul de Istoria Românilor”, “Istoria literaturii române”, atlasele de diverse tipuri, tratatele ştiinţifice, de chimie, fizică, medicină etc. Toate sunt opere capitale, de ample dimensiuni, cu un riguros conţinut ştiinţific, fără de care un popor nu se poate prezenta lumii. Astăzi Academia Română are 69 de institute şi centre de cercetare, unele cu titlul de excelenţă europeană, performante la nivel internaţional, unde este continuată această operă a înaintaşilor, pe coordonate ştiinţifice deplin sincrone cu evoluţia mondială“, mai arată academicianul Ionel Valentin Vlad.
84 de membri titulari, în prezent
Academia Română, încă de la înfiinţarea sa, la foarte scurtă vreme după Unirea Principatelor Române, se afirmă drept nucleul intelectualităţii româneşti. Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice cu o deosebită expertiză în domenii dintre cele mai diverse, de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro- şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură.
Conform statului său, Academia Română funcţionează acum pe trei coordonate: este for de consacrare şi de recunoaştere a meritelor deosebite ale oamenilor de ştiinţă, de -cultură şi de litere din ţară, este cel mai important pilon al cercetării fundamentale din România, activând deopotrivă în cercetarea aplicată şi este participant activ în viaţa societăţii româneşti, afirmându-şi punctul de vedere în probleme -importante pentru ţară, cum sunt învăţământul, patrimoniul naţional, identitatea românească, integrarea europeană, calitatea vieţii cetăţenilor etc.
Prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. În prezent Academia Română are 84 de membri titulari, 76 de membri corespondenţi, 45 de membri de onoare, dintre care 6 sunt din străinătate.
De la înfiinţare şi până în -prezent Academia Română a avut un număr de 1.703 membri. Între ei se află membri de -onoare cu mare reputaţie -ştiinţifică şi culturală din afara hotarelor României, printre -care şi 46 de laureaţi ai Premiului Nobel.
„Filarmonica «George Enescu» este onorată să fie implicată în proiectul aniversar și își manifestă dorința continuării colaborării cu prestigioasa instituție academică.“ Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii „George Enescu“.
