Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a primit, vineri, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti.
Secretarul General al NATO a ţinut un discurs după primirea titlului de Doctor Honoris Causa.
Rasmussen a mulţumit Universităţii Bucureşti pentru onoarea de a fi numit Doctor Honoris Causa „Sunt onorat de titlul acordat de Universitatea din Bucureşti. Acesta nu e doar cea mai importantă universitate din România, ci a jucat un rol important în apărarea libertăţii. Studenţii Universităţii au declanşat evenimentele din 1989, care au clădit România democrată”, dar a ţinut să vorbească despre principalele probleme cu care se confruntă NATO.
Secretarul General al NATO a spus că mai multe ţări din Europa au ”uşa deschisă” pentru aderare, iar Macedonia va primi o invitaţie de aderare: „Bosnia şi Herţegovina, Macedonia şi Muntenegru să ştie că uşa noastră le este deschisă. Macedonia va primi o invitaţie să adere la NATO, celelate două state trebuie să continue reformele structurale”.
De asemenea, Secretarul a subliniat că România a devenit o ţară puternică.
„Atunci când eram tânăr, România şi NATO erau în tabere diferite şi era greu să crezi că lucrurile se vor schimba. Dar ele s-au schimbat, s-au îmbănătăţit, iar acum România şi NATO sunt mai puternice”, a spus Rasmussen.
Anders Fogh Rasmussen a abordat în discursul său şi problemele cu care se confruntă comunitatea internaţională şi a explicat că Siria este o societate complexă.
”Nu cred că există o soluţie militară pentru problema din Siria. Este absolut strigător la cer ce se întâmplă, zeci de mii de oameni omorâţi, milioane de refugiaţi. Riscuri de extindere a conflictului, risc de folosire a armelor chimice, sunt lucruri foarte grave. Siria este o societate foarte complexă. Avem nevoie de un mesaj puternic şi unificat”, a spus Rasmussen.
Totodată, NATO are în plan şi ”o îmbunătăţire a dialogului structural cu China, precum şi cu alte pieţe emergente” şi a semnat deja ”câteva înţelegeri, cu Australia, cu alţi parteneri din părţi opuse ale globului”, potrivit Secretarului General.
Întrebat de un student, care a fost cel mai dificil moment al mandatului său, Rasmussen a răspuns că „La nivel personal, cel mai greu moment este atunci când trebuie să ofer condoleanţe naţiunilor care au suferit pierderi, mai ales în Afganistan. Din păcate, asta se întâmplă săptămânal. Din punct de vedere politic, cel mai greu moment a fost procesul de a decide dacă demarăm operaţiuni militare în Libia. Am luat decizia în şase zile”.
La ceremonia organizată în onoarea Secretarului General al NATO au participat preşedintele Senatului Crin Antonescu, senatorul Mircea Geoană, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, ministrul Apărării Mircea Duşa, Dan Mihalache, secretarul general adjunct al Guvernului Dan Mihalache şi secretarul de stat Bogdan Aurescu.
În cursul dimineţii de vineri, Rasmussen s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu şi ministrul de Externe Titus Corlăţean.
Anders Fogh Rasmussen şi-a început mandatul ca cel de-al 12-lea Secretar General al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) la 1 august 2009. Anders Fogh Rasmussen s-a născut la Ginnerup, în Danemarca, la 26 ianuarie 1953.
A studiat economia la Universitatea din Aarhus şi a obţinut masteratul în 1978. În acelaşi an, a devenit membru al Parlamentului Danez din partea Partidului Liberal.
De-a lungul carierei sale politice, Anders Fogh Rasmussen a deţinut numeroase funcţii atât în guvern, cât şi în opoziţie. A fost Ministru de Finanţe între 1987 şi 1992, iar în perioada 1990-1992, a deţinut funcţia de Ministru al Economiei în Guvernul de coaliţie liberal-conservator.
În calitate de Ministru al Economiei şi membru al Consiliului ECOFIN al Uniunii Europene între 1990-1992, a fost negociatorul Danemarcei şi semnatarul Tratatului de la Maastricht, care a condus la introducerea monedei unice, Euro.
Din 1992 până în 1998, a fost purtător de cuvânt al Partidului Liberal, iar în perioada 1993-1998, a fost şi vice-preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Economice şi Politice a Parlamentului. În 1998 a devenit preşedinte al organizaţiei naţionale a Partidului Liberal şi vice-preşedinte al Consiliului de Politică Externă a Parlamentului.
Citeşte şi: Rasmussen şi Corlăţean au discutat despre contribuţia României la operaţiunile NATO
După alegerile parlamentare din 2001, a format primul său guvern, o coaliţie formată din Partidul Liberal şi Partidul Popular Conservator.
În timpul preşedinţiei daneze a Uniunii Europene (iulie-decembrie 2002) Anders Fogh Rasmussen a jucat un rol-cheie în procesul care a condus la încheierea negocierilor de aderare cu 10 state-candidate pentru UE, la reuniunea Consiliului European de la Copenhaga din decembrie 2002. Guvernul său a fost reales în 2005 şi respectiv în 2007.
Anders Fogh Rasmussen a ocupat poziţia de prim-ministru până la alegerea sa ca viitor Secretar General al NATO, la Summit-ul de la Strasbourg-Kehl din aprilie 2009.
