Suveranul Pontif argentinian, care a sosit duminică dimineaţa pe Insula Kyushu, în sud-vestul Japoniei, unde se află Nagasaki, s-a rugat mai întâi, în tăcere, pe o ploaie torenţială, în faţa principalului monument din ”Parcul Păcii”, locul impactului bombei atomice. El a depus o coroană de flori albe, care i-au fost date de către supravieţuitori.
El a denunţat ”oroarea de nedescris trăită în carnea lor de victime şi familiile lor” în acest oraş în care o bombă atomică americană, lansată la 9 august 1945, a ucis cu cel puţin 74.000 de oameni.
Papa urma să se ducă duminică seara la Hiroshima, unde a fost lansată, cu trei zile mai înainte, altă bombă nucleară, care a ucis 140.000 de oameni.
Cele două bombardamente au precipitat capitularea Japoniei la 15 august şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
”Deţinerea unor arme nucleare şi alte arme de distrugere în masă nu este răspunsul cel mai potrivit” dat aspiraţiei către pace şi stabilitate, a atacat Papa.
”RUPEREA NEÎNCREDERII”
”Lumea noastră trăieşte perversa dihotomie de a vrea să se apere şi să garanteze stabilitatea şi pacea pe baza unei false securităţi susţinute de o mentalitate a fricii şi neîncrederii care sfârşeşte prin a învenina relaţiile între popoare şi a împiedica orice dialog”, a adăugat el, demontând astfel argumentul clasic al disuasiunii nucleare.
Ororoarea războiului şi armelor, un strigăt recurent al argentinianului Jorge Bergoglio, se înscrie în continuitatea papilor care l-au precedat.
Însă o respingere clară a teoriei disuasiunii nucleare constituie o ruptură cu trecutul. La ONU, în 1982, Ioan Paul al II-lea a definit disuasiunea nucleară drept un rău necesar, ”în condiţiile actuale”.
Sfântul Scaun a ratificat în 2017 Tratatul Interzicerii Armamentului Nuclear (TIAN). În urmă cu doi, într-un simpozion la Vatican, Francisc a condamnat ”deţinerea” armamentului nuclear şi ”ameninţarea folosirii lor”. Pentru el, relaţiile internaţionale nu pot să se fondeze pe intimidarea militară.
Este necesar să se construiască o ”încredere reciprocă care să rupă dinamica neîncrederii ce prevalează actualmente”, a insistat el la Nagasaki, unde cuvintele sale au rezonat în faţa supravieţuitorilor bombardamentului.
Papa s-a ridicat totodată împotriva oricărei filiere de armament. ”Fabricarea, modernizarea, întreţinerea şi vânzarea de arme tot mai distrugătoare sunt un ultraj continuu care strigă către cer”.
”A TRĂI ŞI A MURI CA OAMENII”
Japonia, dotată cu o Constituţie pacifistă, şi-a dat în 1967 ca principii ”să nu producă, deţină sau introducă pe teritoriul său armament nuclear”. Ţara depinde de umbrela nucleară americană în securitatea sa.
”Această ţară a cunoscut ca puţini nivelul distrugerii de care este capabilă fiinţa umană”, a declarat Papa în predica sa, în cursul unei slujbe în aer liber, oficiată pe soare de această dată, în faţa a 35.000 de persoane, pe stadionul de baseball de la Nagasaki.
”Mama mea şi sora mea mai mare au fost ucise, carbonizate. Chiar dacă supravieţuieşti, nu mai poţi trăi ca oamenii şi muri ca oamenii (…). Aceasta este oroarea armelor nucleare”, a declarat presei Sakue Shimohira, în vârstă de 85 de ani.
Într-un al doilea discurs la Nagasaki, înainte de slujbă, el a adus un omagiu primilor misionari şi ”martiri” japonezi din secolele al XVI-lea şi XVII-lea, ”o profundă sursă de inspiraţie şi înnoire” pentru el în tinereţea sa şi a amintit necesitatea garantării libertăţii religioase a tuturora.
Aproximativ 440.000 de japonezi sunt catolici, dintr-o populaţie totală de 126 de milioane de locuitori.
Francisc se întâlneşte luni cu victimele cutremurului de magnitudinea 9 care a avut loc în largul nord-estul Japoniei şi tsunamiului care i-a urmat şi au ucis aproximativ 18.500 de persoane la 11 martie 2011, o catastrofă naturală urmată de dezastrul nuclear de la Fukushima.
