De ce nu torpilează PSD DNA şi SRI de dragul PNL-Voiculescu

Reprezentanţii PNL, în frunte cu S.R. Stănescu, au demisionat din comisia senatorială formată din iniţiativa acestuia pentru a ancheta presupusele încălcări ale drepturilor omului în cazul dosarului de corupţie al cărui obiect îl face soţia judecătorului CEDO Corneliu Bârsan. Liberalii şi-au motivat demisiile prin „muşamalizarea“ cazului de către colegii lor din PSD. În realitate, au încercat să forţeze un verdict politic prin care să fie „condamnate“ DNA şi SRI.

Formarea Comisiei Bârsan, la începutul lunii aprilie, a fost contestată cu putere din zona Justiţiei, de presă, societatea civilă şi din Parlament de Mihai Răzvan Ungureanu, pentru că simpla idee de a chema la audieri procurori DNA, judecători ai Înaltei Curţi şi agenţi SRI sau aceea de a ­solicita documente relevante în­tr-un caz aflat pe rol – cel al judecătoarei Gabriela Bârsan, acuzată de corupţie – reprezenta o încălcare gravă a puterilor în stat şi o interferenţă fără precedent a Legislativului în sfera Puterii Judecătoreşti. Cu toate acestea, la insistenţele lui S.R. Stănescu şi sub protecţia preşedintelui ­Senatului, comisia s-a format cu 103 voturi „pentru“ şi numai 15 „împotrivă“.

De atunci, după cum ne-a declarat senatorul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei Bârsan, au avut loc trei şedinţe. În prima s-a adoptat regulamentul de funcţionare, în cea de-a doua s-a citit o scrisoare trimisă lui Corneliu Bârsan, iar în cea de-a treia, desfăşurată marţi… peneliştii şi-au dat demisia în bloc. Motivul l-a constituit propunerea lui Severin de a solicita un punct de vedere Comisiei juridice, având în vedere că ancheta juridică este în desfăşurare. Roşca Stănescu şi peneliştii au cerut, în schimb, mai întâi audierea lui Corneliu Bârsan şi consultarea ulterioară a Comisiei juridice.

Când propunerea lor nu a fost acceptată, au demisionat: „Am avut convingerea ieri, când am demisionat, că cei opt colegi care alcătuiau majoritatea în cadrul comisiei doreau cu orice preţ să muşamalizeze o încălcare flagrantă a imunităţii judecătorului Corneliu Bârsan şi a soţiei lui, încălcare care s-a săvârşit până la data de 29 noiembrie 2011, când soţiei i-a fost ridicată imunitatea de către plenul CEDO. (…) Noi ne-am retras, acum se pot înmormânta oricând şi comisia şi orice anchetă în cadrul comisiei“, a declarat Roşca fără să uite să menţioneze că au avut binecuvântarea lui Antonescu pentru acest gest. La rândul lui, Ciorbea a declarat că „cei opt nu au vrut nicidecum să îl audiem, pentru că prin declaraţiile sale puteau să iasă încă de pe acum încălcările flagrante de către autorităţile române ale imunităţii diplomatice“. Roşca Stănescu a susţinut că „îngroparea“ activităţii comisiei a fost dorită de către membrii PSD. „De ce anume, nu ştiu, pot să bănuiesc legăturile care există la vârf cu domnul George Maior (…) Am certitudinea că, fără să vrem, încercând să aflăm adevărul în legătură cu această interceptare, ne-am apropiat cumva de un caz extrem de grav şi nu m-aş mira ca într-o bună zi să aflăm că la capătul firului se găsesc preşedintele Traian Băsescu şi directorul SRI“, a declarat Roşca.

Cu o zi înainte, el afirmase că „are indicii, nu dovezi“ că interceptările telefonice ale lui Bârsan s-au făcut sub mandat de siguranţă naţională pentru acuzaţia de terorism şi că „locul lui Bârsan la CEDO trebuia luat de Monica Macovei“.

Linia se trage la SRI

Roşca se prevalează de faptul că în noiembrie 2011, împreună cu decizia de ridicare a imunităţii lui Bârsan, CEDO i-a făcut un cadou hotărând că aceasta nu se aplică retroactiv şi că, prin urmare, probele obţinute în urma interceptărilor şi a percheziţiilor la domiciliul celor doi sunt inacceptabile. A fost unul dintre cele mai controversate momente din istoria CEDO, care a fost acuzată din această cauză de presa britanică de corupţie. Decizia CEDO a fost pusă în discuţie şi de Comisia Europeană, care în raportul MCV din ianuarie 2012 a criticat CSM pentru ezitările şi lipsa de leadership în cazul Bârsan. Roşca a profitat de această decizie ruşinoasă pentru a pune în discuţie DNA, SRI şi mandatele de interceptare pentru corupţie. Scopul transparent rezidă în discreditarea SRI, blocarea acti­vi­tăţii DNA şi anihilarea interceptărilor ca instrument de probă în cazuri de corupţie.

Această ofensivă împotriva SRI a fost susţinută de cuplul Antonescu-Voiculescu, dar a fost denunţată de directorul SRI, George Maior, drept o practică „securistă“. Deputatul Sebastian Ghiţă a intrat în conflict direct cu Roşca şi l-a acuzat că serveşte interesele Rusiei.

Georgică Severin şi pesediştii din Comisia Bârsan argumentează acum pe bună dreptate că avizul Comisiei juridice este necesar pentru că o anchetă parlamentară nu poate interfera în­tr-o anchetă juridică aflată în desfăşurare, dar acelaşi argument era valabil în aprilie, la fel cum este şi acum. Faptul că pesediştii nu i-au permis lui Roşca să forţeze adoptarea unui verdict politic într-un caz care aparţine Justiţiei ne semnalează că PSD s-a răzgândit şi că nu este dispus să arunce peste bord, cel puţin deocamdată, statul de drept şi separaţia puterilor. Fie că este vorba de coabitare, fie de un acord PSD-SRI, aşa cum sugerează Roşca, fie că este vorba de ambiţiile politice de viitor ale lui Ponta, rezultatul este că tentativele lui Roşca-Anto­nescu-Voiculescu de a torpila SRI (şi, subsecvent, DNA) au eşuat. SRI pare să fie linia unde drumurile PSD şi PNL încep să se despartă.

UPDATE

Ponta: ”Este o situaţie gravă. PNL trebuie să ia o decizie în ceea ce îl priveşte pe Roşca Stănescu”

Victor Ponta a cerut miercuri penelistilor ”o decizie” în cazul senatorului Sorin Roşca Stănescu, după ce acesta a acuzat PSD-ul că a avut misiunea de a îngropa ancheta. Preşedintele PSD, a precizat că exista ”o problemă foarte serioasă” şi a invocat articolul 1.1.4. din acordul USL, care prevede: ”Conflictele publice între membrii partidelor, precum şi atacurile publice împotriva unor colegi sau a unui partid din Alianţă, nu sunt premise”. ”Am cerut o poziţie claraă a PNL (…) Acum situaţia este atât de gravă încât este foarte clar că atunci când un membru al unui partid component duce o campanie, o campanie alături de grupuri de interese împotriva unui alt partid, atunci trebuie luată o decizie”, a spus Ponta. Întrebat la ce decizie se aşteaptă din partea PNL, preşedintele PSD a răspuns: ”Nu e treaba mea, eu am vorbit în numele PSD, am invocat un articol. Am cerut să stim care e poziţia conducerii PNL”. Victor Ponta l-a acuzat pe Roşca Stănescu că a făcut aceasta comisie ”ca să aibă de unde să-şi dea demisia, el are propria lui agendă”.