La cine s-au dus profiturile Poştei Române

Imobil transferat în proprietate privată

Cel mai cunoscut caz, în care Poşta Română a fost prejudiciată cu peste opt milioane de euro, după estimarea procurorilor, îi are ca inculpaţi pe trei dintre foştii directori ai instituţiei, dar şi pe fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiurariu şi fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Zolt Nagy. Aceştia sunt acuzaţi că, între 2005 şi 2007, ar fi fost părtaşi la trecerea frauduloasă a unui imobil din patrimoniul Poştei Române, situat în centrul Capitalei, în cel al unei firme private. Astfel, procurorii susţin că directorii Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au subevaluat intenţionat clădirea şi terenul cu 3,6 milioane de euro sub preţul real, folosindu-se de o societate specializată în evaluări care ar fi emis un document fals în acest sens.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor, a primit 3 ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, în vreme ce fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a fost achitat. La finalul anului trecut, directorul general Mihai Toader a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, Andrei Marinescu la cinci ani şi jumătate de închisoare, iar Emanoil Lepădatu a primit cinci ani de detenţie. De asemenea, ministrul Telecomu­nicaţiilor a fost condamnat la
3 ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, în vreme ce fostul ministru al Justiţiei a fost achitat. Deciziile nu au fost definitive, astfel încât dosarul se află în prezent în instanţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), cu termen pentru 25 mai.

Asigurare contra închisoare

Aceeaşi directori ai Poştei Române menţionaţi anterior mai sunt implicaţi într-un alt dosar penal, cu un prejudiciu stabilit la 4 milioane de euro. Astfel, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu, Andrei Marinescu au fost trimişi în judecată în 2009 pentru că ar fi semnat şase poliţe de asigurare pentru angajaţii companiei, în caz de accidente, boli profesionale şi alte riscuri de sănătate. Numai că respectivele poliţe nu au fost încheiate direct cu societăţile de asigurare, ci prin alte firme intermediare, cu încălcarea regulamentelor interne ale Poştei Române, dar şi a regulilor privind poliţele de asigurare, au considerat procurorii. Judecătorii Tribunalului Bucureşti au fost de acord cu rechizitoriul, astfel încât directorul general Mihai Toader a mai fost condamnt la şase ani de închisoare cu executare şi în acest dosar. Emanoil Lepădatu, fost director economic executiv al Poştei, a primit şase ani de închisoare cu executare, iar Andrei Marinescu, fost director executiv, cinci ani de închisoare cu executare. În dosar au mai fost condamnaţi şi administratorii celor patru firme care au asigurat intermedierea încheierii poliţelor. Doi dintre aceştia au fost obligaţi la restituirea către stat a peste 1,6 milioane de lei.

Totuşi, la finalul anului trecut, Curtea de Apel Bucureşti a decis să desfiinţeze aceste sentinţe şi a dispus rejudecarea dosarului la Tribunal, pe motiv că “judecătorul nu era specializat în judecarea cauzelor de corupţie”, ba mai mult, nici nu şi-a motivat hotărârile, potrivit ph-online.ro

6 avioane plătite, doar 4 zboară

Nenumărate nereguli au fost descoperite la Poşta Română şi de inspectorii Curţii de Conturi, care au calculat un prejudiciu de alte 10 milioane de euro numai dintr-un contract nefavorabil încheiat cu compania aeriană Blue Air şi derulat între 2008 şi începutul lui 2011, care a încasat bani pentru servicii de transport neefectuate. “Poşta Română SA a încheiat cu SC Blue Air Transport Aerian SA un contract având ca obiect achiziţia serviciilor de transport aerian şi hand­ling pentru o perioadă de 42 de luni. Cu toate că suma contractată de către CN Poşta Română SA era aferentă unui număr de 6 rute directe de zbor deservite de 6 avioane, în fapt, s-au contractat 4 rute de zbor deservite de 4 avioane, prin comasarea rutelor Timişoara-Bucureşti şi Craiova-Bucureşti, respectiv Iaşi-Bucureşti şi Bacău-Bucureşti, fără corectarea în mod corespunzător a costurilor reale”, se arată în raportul Curţii de Conturi, publicat în 2012. Mai clar, Poşta Română a plătit pentru şase rute, deşi în realitate avioanele au circulat doar pe patru. Abia în timpul controlului, conducerea Poştei a decis rezilierea contractului cu Blue Air şi demararea recuperării prejudiciului.

Tot inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că Poşta Română a plătit comisioane şi dobânzi de aproape 2 milioane de euro pentru un credit contractat de la Banca Europeană pentru Reconstucţie şi Dezvoltare (BERD), deşi nu a folosit respectivul credit. Banii au fost iniţial contractaţi în 2007 pentru acoperirea cheltuielilor necesare construcţiei unui centru de sortare corespondenţă în Bucureşti şi modernizarea centrului de sortare corespondenţă din Cluj. “În perioada de la încheierea contractului de credit până la data controlului, s-a constatat nedemararea proiectului de investiţii din punct de vedere fizic, efectuându-se doar etapele premergătoare licitaţiei internaţionale pentru desemnarea furnizorului proiectului”, arăta Curtea de Conturi în raportul pentru anul 2010, citat de presa centrală. Deşi a achitat acei bani, pentru că proiectul nu a început la timp, Poşta a pierdut linia de credit de la BERD.

continuare în pagina 2

Abonamente pentru familia lui Poteraş

Neregulile nu se opresc însă aici. Tot Curtea de Conturi a mai descoperit în controalele din 2010 şi un contract pagubos pentru servicii de întreţinere şi reparaţii. Inspectorii au constatat că valoarea estimată a contractului – de 9,7 milioane de euro – a fost stabilită fără criterii fundamentate, că nu s-a făcut licitaţie publică, ceea ce a permis ca firma câştigătoare să ofere “tarife necompetitive”, peste cele ale pieţei. Mai mult, conducerea Poştei a optat să plătească serviciile în sistem de abonament şi nu “la bucată”. Acest lucru a dus la achitarea contractului, chiar dacă reparaţiile şi întreţinerea s-au făcut sub “volumul de procesări menţionat în tabelul A din contract”, după cum arăta Curtea de Conturi.

În fine, un alt contract în care s-a mers pe achitarea unui abonament indiferent de numărul de operaţiuni efectuate ar fi fost încheiat cu firma Alfa Medical Center SRL, în spatele căreia se află la acest moment – 2008 – fosta nevastă a ex-primarului PDL din sectorul 6, Cristian Poteraş şi un consilier judeţean din Prahova, potrivit Adevărul. “În perioada 2008 – 2010, CN Poşta Română SA a încheiat şi derulat două contracte de prestări servicii având ca obiect prestarea de servicii medicale” în valoare de peste 11 milioane de euro. “Plata s-a efectuat la numărul mediu de salariaţi din luna respectivă şi nu la numărul persoanelor efectiv investigate, contractele fiind realizate în proporţie de doar 9,3% şi res­pectiv de 3,5%”.

Alfa Medical, deşi a încasat întreaga sumă din contract (5,8 milioane de euro), a prestat doar o parte din serviciile medicale. “Ba, i-a mai şi taxat pe salariaţii Poştei, aceştia fiind puşi să plătească din buzunarul propriu unele servicii medicale, deşi erau acoperite de contractul respectiv. Prejudiciul estimat de Curtea de Conturi se ridică la 9,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro)”, scria Adevărul. După sosirea controlului Curţii de Conturi, conducerea Poştei a decis să renunţe la abonamente şi a impus firmei Alfa Medical să ofere un număr minim obligatoriu de servicii.

Patru ani de pierderi

Guvernul a anunţat la începutul acestui an că a început procedurile pentru privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română. Iniţial, termenul până la care potenţialii investitori interesaţi puteau cumpăra caietul de sarcini al licitaţiei a fost aprilie, dar ulterior s-a decis prelungirea acestuia până la 28 mai. Statul deţine în prezent trei sferturi din acţiuni şi vrea să vândă un pachet care să asigure cumpărătorului 51% din companie. Investitorul trebuie să vină cu minimum 150 de milioane de euro, pe care urmează să asigure majorarea de capital. Poşta Română este cel mai mare operator de profil din ţară, cu o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale. Societatea a avut profit ultima dată în 2008. Chiar şi atunci, însă, a raportat un câştig de numai 325.000 de lei, deşi a avut o cifră de afaceri de peste 1,4 miliarde de lei. Ulterior, Poşta a raportat anual numai pierderi.

Salarii nesimţite pentru directori

Poşta Română a fost implicată într-un nou scandal în martie anul acesta, când opinia publică a aflat că actualul director general are o remuneraţie lunară netă cuprinsă între 5.000 de euro şi 10.000 de euro, în funcţie de performanţele sale. Ion Smeeianu, fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor în guvernul condus de Adrian Năstase, a fost numit în funcţia de manager la Poştă la începutul lui 2012. Pe lângă această sumă, noul director mai încasează 1.000 de euro lunar pentru că face parte din Consiliul de Administraţie, potrivit Mediafax.

100 milioane de euro pagubă

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, prezent la discuţiile de ieri dintre conducerea Poştei şi sindicate, din urma protestelor de luni şi marţi, a afirmat că “în luna mai 2012, pierderile Poştei depăşeau 100 milioane de euro. În plus, în ultimii cinci ani compania a angajat 6.000 de salariaţi, în condiţiile în care volumul de pres­taţii poştale scădea de la an la an”. Acesta a precizat că Poşta trebuie să achite şi două amenzi după controalele efectuate de ANAF.