Guvernul trebuie să aleagă trei candidaţi, printre care obligatoriu trebuie să fie cel puţin o femeie. Propunerile trebuie trimise la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dintre care, prin vot, se va alege judecătorul CEDO.
Mandatul actualului nostru judecător CEDO, Corneliu Bârsan, expiră anul acesta, în septembrie. Postul este dorit de mulţi jurişti deoarece, pe de o parte, salariul lunar este mare (circa 15.000 euro pe lună), iar, pe de alta, este o funcţie de prestigiu internaţional.
Patru profesori universitari de la patru facultăţi de Drept, care însă au dorit să-şi păstreze anonimatul, au inventariat pentru România liberă personalităţile care ar fi potrivite pentru a candida şi a câştiga postul de judecător la CEDO.
LUCIAN MIHAI.Pe primul loc, spun la unison cei patru, se află Lucian Mihai, care este profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, membru plin al Comisiei de la Veneţia, care monitorizează pentru Comisia Europeană încălcările constituţionale şi ale drepturilor cetăţeneşti din ţările membre şi nu numai. El a fost şi preşedinte al Curţii Constituţionale din România. Lucian Mihai nu a putut fi contactat pentru a ne spune dacă va candida.
FLORIN COSTINIU. A doua persoană calificată pentru funcţia de la Curtea Europeană (datorită cunoştinţelor sale în domeniu) ar fi – culmea grotescului! – fostul şef de secţie de la Înalta Curte, Florin Costiniu, recent condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru corupţie, în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu, spun cu cinism, dar şi cu regret, profesorii consultaţi de RL. “Păcat de acest Costiniu, mare ştiutor de carte! Pe cînd era secretar de stat la Ninosu (fost ministru PDSR/PSD al Justiţiei în 1992 – n.r.), l-a cunoscut pe acest individ semianalfabet, Cătălin Voicu, de pe la SPP- ul lui Iliescu, care le-a prins slăbiciunea – că le plăcea amândurora să bea, şi lui Ninosu, şi lui Costiniu, dar mai ales lui Ninosu. Aşa i-a captat Voicu în grupul său de traficanţi de influenţă la Parchete şi instanţe de judecată, cu băutura. Un rol în apropierea de Voicu l-a avut şi nevasta lui Costiniu, judecătoare . Deh, e o vorbă: nevestele îşi înalţă sau îşi doboară bărbaţii!”, ne-a relatat, cu umor negru, unul dintre profesorii consultaţi de RL.
MONICA MACOVEI. A treia persoană calificată ar fi Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, care a introdus primele reforme adevărate în România, recunoscută şi ca apărătoare a drepturilor omului deoarece a activat şi la Asociaţia APADOR – CH, prin care a câştigat mai multe procese la CEDO, plus că acum, din funcţia de europarlamentar extrem de activ chiar în Comisia de libertăţi cetăţeneşti, are o reputaţie de excepţie, cum mulţi şi-ar dori. Şansele lui Macovei sunt însă slabe, dată fiind reticenţa Guvernului USL faţă de reformele lui Macovei.
IULIA MOTOC. A patra persoană cu şanse este Iulia Motoc, judecător la Curtea Constituţională, care îşi doreşte postul de judecător CEDO, sens în care s-a şi negociat cu USL. Soţul ei, “Mihnea Motoc, ambasadorul nostru la UE, e deştept, util ţării, extrem de eficient, a dovedit asta încă din 1991, când a intrat în diplomaţie. E apropiat de Petre Roman, acum la PNL. Prin Roman şi soţul ei, Iulia Motoc s-a reconciliat cu USL (anul trecut, Iulia Motoc a sancţionat, prin votul ei de judecător CCR, toate încălcările de lege ale USL din perioada suspendării lui Traian Băsescu, atrăgând chiar şi represalii împotriva ei – n.r.), le-a promis că în iulie, când se va alege preşedintele CCR, îl va vota pe Tudorel Toader, numit de PNL judecător la Curte. Ca să-şi arate loialitatea faţă de USL, Iulia Motoc a făcut şi o demonstraţie: l-a atacat, în perioada negocierilor pentru nominalizarea pentru judecător CEDO, pe Daniel Morar, proaspăt numit judecător CCR prin decret prezidenţial. Dacă nu va participa la selecţie Lucian Mihai, Iulia Motoc are mari şanse chiar să fie aleasă judecător CEDO, nu numai nominalizată de către Executiv, deoarece ştie şi limbi străine, condiţie esenţială pentru a fi judecător CEDO deoarece deliberările sunt secrete, iar translatorii nu au acces la deliberări.
TUDOREL TOADER. Un alt candidat ar putea fi însuşi profesorul Tudorel Toader, judecător CCR, care însă vizează postul de preşedinte CCR, nu de judecător CEDO. Pe deasupra, dacă ar participa, el ştie că nu ar avea şanse deoarece s-a compromis în vara anului 2012, prin modul în care a votat încălcările de lege fundamentală doar pentru a reuşi demiterea lui Traian Băsescu, fără a ţine cont de regulile impuse de legi universal-valabile. Iar aceste critici la adresa comportamentului său sunt cuprinse în documentele Uniunii europene.
În sfârşit, cea din urmă, care nu va fi niciodată cea dintâi, este Mona Pivniceru, fostul ministru al Justiţiei, numită judecător CCR de curând, cu o pregătire profesională precară, să nu mai spunem că nu cunoaşte nici limbi străine, condiţie esenţială. În plus, Pivniceru apare ca personaj negativ în rapoartele de ţară ale UE. De notorietate sunt relaţiile ei conflictuale cu şefii Comisiei Europene şi ai Comisiei de la Veneţia, Pivniceru fiind recunoscută pentru nerespectarea recomandărilor referitoare la modul de selecţie a candidaţilor pentru conducerea parchetelor din România. De asemenea, ea este recunoscută ca apărătoare a politicienilor corupţi din România. În plus, i se poate reproşa apropierea prea mare de anumite grupări politice.
Trăgând linie, judecătorul nostru la CEDO, dacă nu participă profesorul Lucian Mihai, va fi Iulia Motoc, spun profesorii consultaţi de RL. Condiţia este ca România să trimită trei candidaţi valabili la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care alege, prin vot, judecătorul CEDO.
Însă, înainte de vot, candidaţii sunt audiaţi de o comisie specială şi, dacă propunerile României – toate cele trei propuneri, nu doar una – nu corespund standardelor UE, sunt respinse toate şi se vor solicita alte trei propuneri. Dacă propunerile corespund standardelor, comisia va recomanda Adunării Parlamentare a Consiliului Europei una dintre candidaturi, cu motivările anexate, iar acea persoană recomandată de comisie este şi votată.
