Sin citeşte semnele unui an bun, însă să nu ne pripim
Academicianul Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice crede că sunt şanse să avem un an agricol bun: “Până acum e greu să estimezi ce se va întâmpla. Situaţia e bună. Nu e excepţională, dar este bună faţă de alţi ani şi cu certitudine mai bună decât anul trecut. Apreciem că sunt toate condiţiile pentru obţinerea unor recolte bune. Asta în clipa în care noi vorbim, dar, în funcţie de ce va fi, se mai pot schimba datele. La toate culturile în clipa asta putem spune că au pornit bine. Au demarat toate culturile şi cele de primăvară şi cele din iarnă. Însă sperăm ca evoluţia vremii în viitor să fie favorabilă, să nu strice ceea ce s-a început acum. De exemplu meteorologii au estimat că lunile iulie-august vor fi foarte secetoase şi asta va afecta culturile semănate în primăvară, dacă într-adevăr se va adeveri ce se spune aici, că vor fi foarte secetoase. De asemenea, pentru culturile de toamnă, grâu şi rapiţă, se aşteaptă să fie nişte producţii bune, însă cu condiţia să nu fie nişte arşiţe prin luna iunie, când se formează bobul. Dar deocamdată grâul are condiţii bune până acum. Avem şi rapiţa care s-a dezvoltat şi ea destul de bine. În ce priveşte horticultura, la partea de egumicultură nu avem decât să aprovizionăm cu apă legumele, că ele fără apă nu se fac şi pomii nu avem decât să le asigurăm la timp tratamentele împotriva dăunătorilor, că în rest au condiţii bune”.
Fuia estimează un spor de 10-15% faţă de producţiile din 2012
Ex-ministrul Stelian Fuia, actualmente fermier cu afaceri de zeci de milioane de euro, e optimist, însă anunţă că rezultatele sunt tot la mâna ploii care picură din cer când voieşte ea: “La culturile de grâu şi rapiţă estimez un spor de producţie de 10-15% peste anul trecut. Iar la celelalte culturi, cele de primăvară, deja a început să se simtă o secetă în stratul superficial al solului, din cauza temperaturilor ridicate din ultima perioadă şi dacă nu dă o ploaie în următoarele 10-14 zile, vor fi probleme. Mă refer la porumb şi floare. La legume, noi avem foarte multe culturi în solarii. Eu am văzut culturi foarte frumoase la Matca, în judeţul Galaţi, deci nu cred că în acest an va fi nici o influenţă pozitivă, nici una negativă. La fructe va fi o problemă, în special la caişi fiindcă a fost foarte frig şi un debut de an foarte ploios şi nu s-a putut realiza polenizarea”.
Tabără sfătuieşte agricultorii cu ambiţii să uite termenul “arat”
Valeriu Tabără, fost ministru al agriculturii, atrage atenţia că primăvara rece şi excesul de umiditate de la debutul primăverii, combinate cu o vară secetoasă, pot lovi în producţie: “Anul, de la începutul anului, s-a anunţat destul de bine. Dacă n-ar fi fost ploile acelea prelungite şi faptul că foarte mult timp pe suprafeţe foarte mari a stagnat apa, s-ar putea să fie mici probleme şi la grâu, dar în cea mai mare parte, grâul arată foarte bine la această dată. Asta cu un amendament: e posibil să fie o anumită influenţă negativă a temperaturilor scăzute din perioada aceasta de formare a conului de fructificare la culturile de toamnă. Apariţia unui val de temperaturi aproape de zero grade în luna martie, după o perioadă mai caldă, fix când grâul era în creştere, s-ar putea să fi afectat un pic zona de creştere, zona spicului, însă nu într-atât cât să poată afecta producţia aşa cum a fost anul trecut. În schimb rapiţa este excelentă în foarte multe zone ale ţării, însă mai puţin promiţătoare acolo unde nu s-a asigurat o fertilizare corespunzătoare. Din păcate sunt astfel de zone în special în partea de vest a ţării, dar în general cultura nu arată rău”. În opinia lui Valeriu Tabără, sportul de producţie la grâu ar trebui să fie cu 25% mai ridicat, sau chiar mai mult. În ce priveşte culturile de primăvară,
Pe partea de culturi de primăvară Tabără crede că secretul unor producţii bune constă în efectuarea de lucrări agricole adaptate schimbărilor climatice: “Dacă va ţine vremea bună şi mai ales pentru cei care lucrează corect acum în primăvară, pentru că este destul de greu de lucrat având în vedere tasarea terenului şi umiditatea din sol, s-ar putea să fie rezultate foarte bune pentru cei care au culturi de primăvară, porumb, respectiv floarea soarelui, chiar dacă s-a întârziat puţin semănatul. Însă repet, cu condiţia să lucreze foarte bine pământul, pentru că acolo unde au lucrat cu grapă cu disc şi n-au lucrat terenul corespunzător, pierd apa şi în acelaşi timp se întârzie foarte mult răsăritul. De asemenea anul este net superior lui 2012, prin faptul că are asigurate rezervele de apă şi fermierii au lucrat destul de bine terenurile şi semănăturile. Deşi n-am văzut culturi răsărite, eu bănuiesc că va fi un an al culturilor de primăvară, cu condiţia să nu apară acele secete din timpul verii. Producţii mari vor fi mai ales pentru cei care au ştiut să lucreze pământul foarte bine, prin conservarea apei în sol. În primul rând n-ar fi trebuit să se folosească grapa cu discuri. Se foloseşte doar combinatorul sau mini scarificatoare”.
Pe înţelesul publicului nespecialist, fermierii care vor să păstreze apa în sol, trebuie să folosească echipamente pentru înţeparea pământului, nu pentru întoarcerea brazdei, fiindcă în felul ăsta, bulgării de pământ răscoliţi, pierd apa prin evaporare. De aceea, Valeriu Tabără are estimări nu tocmai optimiste pentru agricultorii neinovativi: “Pentru cine a făcut arătura de primăvară, e dezastru. Şi anul trecut, în Bărăgan fermierii care au lucrat bine terenul, prin conservarea apei în sol, au avut producţii mari, pentru că anul trecut n-a fost o secetă pedologică, ci o secetă atmosferică, datorată lipsei perdelei de protecţie a culturilor faţă de coborârea sau creşterea temperaturilor aerului. Toată lumea a sărit strigând că lipsesc irigaţiile şi sigur că irigaţiile sunt importante, dar lipsa irigaţiilor putea fi compensată cu lucrări care să conserve apa în sol.
La caişi Valeriu Tabără anunţă producţii slabe: “Sunt probleme în primul rând la cei care au avut înflorirea timpurie, cum sunt caişii. Caişii au fost în general foarte, foarte afectaţi, în special pe partea de vest. Nu am văzut restul ţării, dar bănuiesc că e aceeaşi situaţie. Dacă lucrul acesta s-a întâmplat în Banat, unde vremea este mai blândă, înseamnă că în celelalte zone fenomenul este chiar mai dur. Sunt unele zone unde şi celelalte specii timpurii, dar în special temperaturile acestea mai scăzute, desprimăvărarea târzie, a întârziat înflorirea la pomii fructiferi şi asta a fost în dezavantajul pomiculturii. Asta pentru că au început să înflorească, dar le-au lipsit insectele polenizatoare pentru că a plouat şi a fost rece şi practice florile s-au uscat, unele cu ramuri cu tot. Foarte multe culturi s-au slăbit mult, inclusiv pomii”.
În schimb, există şi veşti bune la speciile de pomi cu înflorire mai târzie: “În special pe măr şi pe prun, care la înflorire au prins perioada aceasta de căldură şi de polenizare, anul acesta se pare că va fi un an de fruct şi va fi un an bun”.
Fostul ministru e pesimist în schimb în privinţa legumiculturii: “Problema mare şi cu influenţă asupra preţurilor, este faptul că s-a întârziat plantatul. De fapt au dispărut 2-3 perioade de plantat. Inclusiv cartoful s-a plantat foarte târziu, ceea ce înseamnă o dereglare a ciclurilor de vegetaţie şi apariţia mai târzie pe piaţă”.
