Călin Nistor, care asigură interimatul de şef la Direcţia Naţională Anticorupţie, a confirmat pentru Romania Libera ca a acceptat nominalizarea pentru funcţia de adjunct la DNA, la trei săptămâni după ce a refuzat-o.
Nistor a refuzat propunerea în contextul în care 97 de procurori anticoruptie protestau, in urma cu circa trei saptamani, impotriva numirilor directe, fara selectie, a sefilor Parchetelor, inclusiv la DNA, fără a fi nominalizat pentru vreo functie nici un procuror anticorupţie.
Atunci, ministrul interimar al Justitiei Victor Ponta ( care era si este si premier) i-a nominalizat pe Tiberiu Nitu – procuror general ( respins in prima repriza de nominalizari din cauza ca nu cunostea legislatie, nu avea rechizitorii facute); Bogdan Licu – prim-adjunct al procurorului general, fost membru CSM, fost procuror la Tribunalul Bucuresti, fara rechizitorii in ultimii ani; Codrut, Olaru – adjunct al procurorului general, cu rezultate bune, Alina Bica – sef DIICOT, procuoror controversat, Giorgiana Hosu – adjunct DIICOT, procuror controversat si Codruta Kovesi – sef DNA, fost procur general al romaniei, care s-a remarcat prin coordonarea dosarelor instrumentate pe numele lui Sorin Ovidiu Vintu ( FNI-FNA-Banca AGRICOLA) si dosarelor referendumului.
Aceste nominalizari au fost facute prin asumare de interimarul de la Justitie, Victor Ponta, care a renuntat la selectia transparenta recomandata de Comisia Europeana, motivand ca la Parchete nu se mai poate sta la nesfarsit fara numirea sefilor ( mandatele sefilor au expirat de peste un an la Parchetul General si DNA)
Toate nominalizarile lui Ponta proveneau de la Parchetul General si DIICOT, nici una de la DNA, desi DNA era institutia cu cele mai bune rezultate.
Atunci, insa nu s-au facut nominalizari pentru adjunctii DNA si nici pentru sefii de sectii de la Anticoruptie.
Deoarece procurorii anticoruptie, pe buna dreptate , au protestat, ministrul interimar al Justitiei de atunci, Victor Ponta, l-a propus ca adjunct la DNA pe Calin Nistor, fost sef al serviciului teritorial anticorupţie Argeş, acum şef interimar la DNA, care a refuzat propunerea din solidaritate cu colegii protestatari.
La DNA sunt un post de sef de institutie, doua posturi de adjuncti si trei de sefi de sectii ( sectia anticoruptie, sectia pentru infractiuni conexe celor de coruptie si sectia militara pentru coruptie si fapte conexe acestora).
In timpul protestelor, Ponta i-a asigurat pe procurorii anticorupţie ca nu vor fi ignoraţi. Le-a transmis ca persoana nominalizata pentru sefia DNA, Laura Codrţa Kovesi, fost procuror general al României, isi va alege echipa de conducere prin consultari cu procurori DNA, nu numai cu ministrul Justiţiei. După astfel de clarificari, procurorul Calin Nistor a acceptat nominalizarea pentru funcţia de adjunct la DNA. Intre timp, procurorii DNA si-au facut o asociatia profesionala pentru a-si apara independenta si prestigiul.
Propunerea oricurorului Calin Nistor pentru functia de adjunct DNA a fost trimisă vineri la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare.
Sefii de sectie la Anticorupţie vor fi alesi prin consultari între seful nominalizat la DNA, Laura Codruta Kovesi , cu noul ministru al Justitiei, Robert Cazanciuc, si adjunctul de acum propus, Calin Nistor, pentru a se actiona in echipa unita, fara animozitati, spun surse din minister.
Ministru Justitiei, Robert Cazanciuc ne-a asigurat de faptul ca vor fi facute si alte numiri ale unor procurori anticoruptie pe functii de conducere.
Reamintim ca Victor Ponta, in perioada in care a asigurat pentru a doua oara interimatul la Justiţie, a facut niminalizarile pentru sefii Parchetelor, inclusiv pentru sefia DNA ( Laura Codruta Kovesi), fara a niminaliza pentru vreo functie un procuror anticoruptie.
Acest lucru i-a atras ( pe buna dreptate) criticile procurorului general interimar de atunci, Daniel Morar, care sublinia că niciun procuror DNA nu a fost propus pentru noua conducere, desi aceata institutie a obtinut rezultate deosebite, laudate de toate institutiile europene, inclusiv in rapoartele de tara din cadrul Mecanismului de Cooperare si Vericare a Comisiei Europene.
Pentru a calma spiritele, Ponta i-a propus lui sefului interimar al DNA, Calin Nistor, functia de adjunct, dar Nistor a refuzat atunci, din solidaritate cu colegii protestatari.
Procurorul Călin Nistor a fost delegat pentru şase luni în funcţia de procuror-şef la DNA.
Nistor a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea cu grad profesional corespunzător de procur la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Apoi, a ocupat, prin delegare, funcţia de şef al Serviciului Teritorial Piteşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pâna la numirea ca sef interimar la DNA.
Potrivit legii, procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de a fi reinvestit o singură dată.
Comisia Europeana a recomandat ca numirile sa se faca printr-o selectie TRANSPARENTA pentru a se inscrie multi procurori care sa fie siguri ca alegerile vor fi facute, nu pe criterii clientelare, ci pe criterii de profesionalism ( rechizitorii importante cu demnitari, condamnari obtinute, bun comunicator, cu personalitate pentru a putea face fata presiunilor, bun manager).
Pe vremea ministrului Justitiei Mona Pivniceru, s-au operat nominalizari pe criterii secrete, intre nominalizati figurand si Tiberiu Nitu. La interviurile publice de la CSM, nominalizatii s-au facut de ras in primul rand pentru ca nu cunosteau legislatie si nu au facut rechizitorii.
Atunci, din CSM – sectia de procurori făcea parte si Daniel Morar. Intre timp, structura sectiei (din care fac parte cinci procurori, plus procurorul general al Romaniei sau prim-adjunctul acestuia-posturi vacante) s-a schimbat, prin accederea altor doi procurori, mai apropiati puterii actuale, si prin plecarea lui Morar, care si-a dat demisia in urma unor atacuri la adresa sa si a procurorilor DNA. Dintre cei care au pledat constant pentru o selectie transparenta in sectia de procurori a ramas doar Oana Schmidt Haineala, care este si presedintele CSM.
