Camera de Comerţ din Arad, mulsă de fosta conducere

În luna martie, Nicolae Băcanu, preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad a fost revocat într-o şedinţă a Colegiului de conducere. Preşedintele interimar, Gheorghe Seculici, fost vicepreşedinte, a solicitat un audit. Acesta a scos la iveală faptul că, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad mai are abia 83 de membri, iar angajaţii trebuiau să sponsorizeze instituţia. În 2011, valoarea sponsorizărilor a depăşit un milion de euro.

Motive de revocare

Statutul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad a prevăzut că un preşedinte poate avea maxim două mandate. În 4 ianuarie 2008, la Camera arădeană a fost schimbat statutul. Conform acestuia, preşedintele poate avea câte mandate doreşte. Aşa că Nicolae Băcanu a ajuns să conducă această instituţie de aproape 15 ani. În ultimii doi ani, preşedintele Nicolae Băcanu a refuzat să facă descărcarea bugetară anuală şi să convoace adunarea generală a membrilor Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad, unde ar fi trebuit prezentat şi raportul comisiei de cenzori. Atitudinea a fost unul dintre factorii care au determinat Colegiul de conducere să decidă, cu respectarea prevederilor Statutului, revocarea în data de 25 martie 2013 a preşedintelui, Nicolae Băcanu şi numirea unei conduceri interimare. Preşedinte interimar a fost ales Gheorghe Seculici, fost vicepreşedinte. S-a stabilit că în 20 mai va avea loc Adunarea Generală a membrilor pentru a-şi alege un nou preşedinte.

Noua conducere interimară a solicitat unui audit. Aşa s-a aflat că din peste 500 de membri, câţi a avut insituţia când a fost preluată de către Nicolae Băcanu, acum mai are doar 83 cu drept de vot. Doi dintre membrii Colegiului de Conducere, Rareş Ciobanu şi Sandu Flavius Dămăcuş, derulează prin firmele pe care le deţin, raporturi comerciale cu Camera arădeană şi au încasat sume importante de bani în ultimii ani.

Angajaţii trataţi ca „negri pe plantaţie”

Un raport al Comisiei de cenzori, pentru anul 2011, arată că din total venituri de 7.532.852 lei, 5.383.059 lei, adică peste 1 milion de euro reprezintă venituri fără scop patrimonial, iar în cadrul acestora au existat creşteri semnificative faţă de anul precedent pentru veniturile primite prin sponsorizare sau donaţie. Este vorba despre o creştere cu 1.091.070 lei. Camera de Comerţ arădeană a beneficiat de sponsorizări tocmai de la proprii angajaţi. Aceştia au fost implicaţi în proiecte cu diverse finanţări. Din banii câştigaţi, ei au donat bani pentru instituţia în care muncesc, iar sumele au ajuns de multe ori la peste 50%. Un audit a scos la iveală o „coincidenţă”: data sponsorizărilor a coincis cu ziua în care angajaţii şi-au încasat retribuţia.

„În ziua de salariu, alături de salariu era şi cererea de sponsorizare, iar banii au mers într-un cont care era la dispoziţia preşedintelui. Raportat la veniturile angajaţilor, sponsorizările nu erau 2%, sau 5% din sumă şi mult mai mult, uneori depăşind 50%”, a declarat avocatul Mihai Paşca. Din afirmaţiile angajaţilor, aceştia au fost obligaţi să facă „sponsorizările”, pentru că ar fi fost ameninţaţi, dacă ar fi refuzat, cu pierderea locului de muncă. Fosta conducere nu a comentat în nici un fel acest scandal.

Practici cu repetiţie

Timp de şase luni în anul 2012, sponsorizările au încetat după izbucnirea unui scandal cu tentă penală pe o temă similară la Bucureşti. După ce atenţia opiniei publice a fost deviată de pe acest subiect, practica a fost reluată. Conform datelor preliminare ale auditorilor, valoarea acestor sponsorizări, pentru anul 2012-începutul lui 2013, a fost de ordinul sutelor de mii de lei.